Se zice ca femeile nu se pricep la fotbal.

de Magda Barascu, Londra

Asa este. Nu s-a huiduit si nu s-au aruncat petarde. Nu s-au scuipat seminte si nimeni nu a luat bataie. Nu ai fost lasat sa te ridici in picioare. Nu, nu am asistat la o piesa de teatru si nici n-am fost la vreo premiera cinematografica. Am asistat la una din cele mai interesante lectii de cultura civica britanica. Unde? Pe Emirates Stadium, la meciul Arsenal-Steaua de aseara.

De la fanii Arsenal am invatat definitia unui suporter adevarat. Ce inseamna sa respecti fotbalul si sa traiesti fiecare minut de meci alaturi de echipa la care tii. Sa-ti respecti adversarul, sa fii fair-play. Sa stai linistit asezat in scaunul tau si sa te bucuri de echipa ta. Sa le aplauzi prestatia si sa le canti. Da, de la fanii Arsenal care isi fac abonament anual si contribuie la bugetul tunarilor, de la fanii Arsenal tatuati cu numele formatiei preferate pe piept.

Pe Emirates Stadium a fost aseara un frig de-ti patrundea pana-n maduva oaselor. Totul a fost rosu, alb si albastru. Am fost pentru prima data acasa la tunari si a fost coplesitor. Sa vezi parinti care vin la meci cu copii de cativa ani, soti si sotii privind pasionati la un meci care oricum nu mai avea nici o miza, nu mai putea sa schimbe decisiv situatia in Champions League, grupuri de femei singure si cupluri de tineri cu fulare Arsenal care au ales sa-si petreaca o miercuri seara la stadion.

Nimic din ceea ce stiam din presa si din carti despre huliganismul britanic nu a rezonat aseara pe Emirates Stadium. Nimic din ce mi-au spus prietenii despre atmosfera de la meciurile englezilor nu s-a regasit miercuri seara la Arsenal acasa. Nimic din ce vazusem pe stadioanele noastre parca nu semana cu ce se intampla acolo. De la statia de metrou Arsenal si pana la stadion, intr-o zi de meci, dai nas in nas cu o adevarata industrie.

Tarabe cu tricouri, hanorace, fulare, speci, caciuli, toate cu insemnele clubului. Fotografii, postere semnate de tunari, brelocuri, insigne. Si din cand in cand cate o taraba cu hot-dog sau fish and chips si un ceai cald sau o cafea. Peste 2000 de romani in tribune La intrarea principala m-am intalnit cu un grup de romani, pe care i-am intrebat daca stiu unde si la ce ora se aduna galeria Stelei.

Si ei erau in cautarea galeriei pentru ca aveau nevoie de niste bilete si baietii din galerie erau singura lor speranta. Sunt veniti de mai multi ani in Marea Britanie la munca si sunt fani Steaua de cand s-au nascut. "Sper sa nu luam atatea goluri cat a avut Lacatus pe tricou", mi-a spus unul din baieti. "Eu nu cred ca avem sanse sa batem, am venit pentru frumuseatea meciului." Galeria Stelei a adunat aproape 2000 de suporteri veniti din tara si grupuri de romani care muncesc in Marea Britanie.

Multi dintre ei si-au luat bilete in urma cu cateva saptamani. La casa de bilete, pretul biletului a fost de 46 de lire pentru meciul Arsenal-Steaua. Aseara, in fata stadionului, se vindea un bilet si cu 270 de lire. Strazile Londrei au fost ieri pline de suporterii romani veniti din tara, dar si din Scotia, Austria sau Olanda, sa vada ultima reprezentatie a stelistilor in Liga Campionilor. Desi aveau rezervat un sector special, romanii si-au achizitionat bilete si au fost raspanditi in tot stadionul, unii dintre ei afisand un banner cu mesajul "Suntem mandri de voi".

"Nea Gigi a tras in jos echipa. I-a adus pe Hagi si pe Lacatus antrenori ca sa-si bata joc de ei. Nimeni n-o sa fie bun pentru nea Gigi", a spus Dorel Nica, din Targoviste. "Lupta Steaua, lupta lupta!" Romanii prezenti aseara pe Emirates Stadium au afisat in timpul meciului un banner pe care era scris cu litere mari EURO 2008. Ei le-au aratat englezilor mesajul, timp in care strigau "Romania, Romania", cu trimitere la faptul ca "nationala" Angliei nu s-a calificat la turneul final al Campionatului European de anul viitor, care va fi gazduit de Austria si Elvetia.