Experimentul care ar putea schimba tenisul a fost bine primit în acest an la US Open, dar ar fi putut avea mult mai mult succes dacă Novak Djokovic și-ar fi pierdut cumpătul pe un teren care era inclus în experiment.
Experimentul este Hawk-Eye Live, un sistem total electronic utilizat prima oară pentru limitele terenului la un turneu de Grand Slam. El elimină prezența arbitrilor de linie, păstrând pe teren doar un arbitru de scaun și lăsând mașinii ultimul cuvânt.
„Cei mai mulți jucători l-au apreciat. Nu e nevoie să contești vreo decizie”, spune Thomas Johansson, fost jucător de top-10 care antrenează acum un jucător de top-10, pe David Goffin.
Sistemul Hawk Eye Live
Johansson și alții din comunitatea tenisului sunt convinși că fără sponsorul Ralph Lauren, compania de modă care furnizează uniformele pentru arbitrii de linie, ar fi existat sistem electronic de decizie și pe cele două arene principale, Arthur Ashe Stadium și Louis Armstrong Stadium. „Jucătorii au fost cu adevărat deranjați că nu l-au avut pe toate terenurile, dar a existat un motiv”, a spus Johansson: „Ralph Lauren”.
Dar Stacey Allaster, directorul turneului US Open, a spus că parteneriatele cu sponsori – JP Morgan Chase Bank este și ea sponsor pentru sistemul electronic de decizie – au fost doar unul din factori în decizia de a menține sistemul tradițional pe Ashe și Armstrong. Și mai importante, a spus Allaster, au fost dorința ca Hawk-Eye să fie infailibil și nevoia de a hotărî cu luni înainte dacă să fie folosit sau nu.
„Nu eram siguri că va funcționa, așa că am dorit să avem siguranța că nu va eșua pe Arthur Ashe și Louis Armstrong”, a spus ea. „Am știut tot timpul că, dacă sistemul va cădea pe terenurile exterioare, tot vom avea tenis”.
Întâmplarea a făcut că păstrarea tradiției pe terenurile principale a jucat un rol în pierderea neașteptată a lui Djokovic, jucătorul nr. 1. El a fost descalificat pentru comportament nesportiv în primul set din meciul din turul al patrulea cu Pablo Carenno Busta, după ce a lovit neintenționat în gât o arbitră de linie când a aruncat o minge spre peretele din spatele terenului după ce și-a pierdut serviciul.
Dacă Djokovic ar fi făcut la fel pe un teren cu Hawk-Eye Live nu ar fi fost niciun arbitru de linie pe direcția loviturii.
„Novak ar fi continuat, totul ar fi fost în regulă”, a spus Bethanie Mattek-Sands, o jucătoare americană veterană. „A fost ironic, într-un fel”.
Incidentul pentru care a fost descalificat Novak Djokovic
Djokovic s-a scuzat pentru lovirea arbitrei și ieșirea sa din fire, spunând că îl vor îndemna să „se întoarcă în minte și să-și controleze dezamăgirea”. Dar nu a vorbit în amănunțime despre incident, așa că nu este limpede dacă nu a reușit să-și amintească, într-un moment de frustrare, că sunt arbitri pe teren.
În săptămâna anterioară, Djokovic jucase (și câștigase) un întreg turneu care utiliza doar sistemul automat. Era Western & Southern Open, jucat tot pe terneurile US Open, Billie Jean King National Tennis Center, primul turneu feminin și masculin care a fost integral automatizat.
La acel moment la US Open, cele mai multe meciuri fuseseră mutate pe arenele Ashe și Armstrong, urmând ca turneul pentru sportivi cu dizabilități să aibă loc pe terenurile exterioare.
„Știam dacă jucătorii sunt nemulțumiți de ceva și niciunul nu a venit la mine cu vreo problemă”, spus Allaster.
Sistemul emisese 225.000 de decizii, cu 14 erori în timpul primei săptămâni de turneu, a spus James Japhet, director executiv la Hawk-Eye North America, care a fost la New York pentru a supraveghea utilizarea sistemului. „Patrusprezece este un număr mai mare decât ne așteptam, dar luând totul în considerare, 14 din 225.000 nu este prea rău”.
Se întâmplă că și deciziile electronice la linii pot fi influențate de erori umane.
Japhet a spus că operatorul Hawk-Eye din camera de control a selectat uneori greșit careul de serviciu, ceea ce a făcut ca mingi aterizate în careul corect să fi fost judecate ca fiind afară. Alte erori au survenit când supraveghetorul oficial, care este responsabil pentru detectarea greșelilor de picior cu ajutorul Hawk-Eye, a neglijat să activeze sistemul, a mai spus Japhet.
Introducerea sistemului la turneul fără spectatori a prezentat și alte dificultăți. Pe terenurile exterioare amplasate unul lîngă altul, a existat temerea că, fără zgomotul publicului, jucătorii pot crede că o decizie de la alt teren este valabilă pentru al lor. Pentru a evita confuziile, o voce preînregistrată de bărbat a fost folosită pe un teren și una de femeie pe cel adiacent.
Japhet vede aici și o altă sursă de bani. „Un turneu poate folosi numele unui sponsor în loc de
Victor Troicki își pierde cumpătul din cauza unei decizii a arbitrului
În prezent, singura dezbatere care contează este dacă sistemul ar trebui să devină parte a circuitului regulat. A fost utilizat de această dată deoarece organizatorii turneului au vrut să aibă prezență umană minimă la fața locului. În loc de obișnuiții 350 de arbitri de linie, US Open s-a descurcat cu numai 74 în acest an.
Hawk-Eye Live este evident util în accelerarea jocului și asigurarea unei precizii superioare. Dar elimină și elementul uman în două aspecte – face inutili arbitrii de linie și termină cu suspansul la contestațiile jucătorilor.
Când tenisul a acceptat în 2006 deciziile electronice la linii și reluările video, Arlen Kantarian, pe atunci șeful executiv al federației americane, a cerut cu succes ca jucătorii să aibă dreptul la un număr limitat de contestații. Kantarian, fost executiv la NFL, a crezut că un sistem similar din fotbalul american va spori divertismentul.
S-a dovedit a fi adevărat. Dar a sosit oare timpul să eliminăm toate dubiile?
În sfertul de finală de miercuri, mai întâi Serena Wiliams și apoi adversara ei Țvetana Pironkova au omis să conteste decizii la linii care erau greșite și ar fi fost întoarse. Omisiunea Pironkovei a fost mai importantă, venind la 30-30, 3-3 în setul al doilea la un al doilea serviciu al lui Wiliams care ar fi impus decizia de dublă greșeală și ar fi oferit Pironkovei o minge de break într-un moment cheie.
„Ar fi altceva dacă nu am avea tehnologia care să dea decizia corectă tot timpul, dar o avem”, a spus Mattek-Sands. „Tenisul are cu adevărat un milion de alte povești care îl pot face atrăgător și distractiv”.
Reluări la decizii dificile există încă. „Orice lovitură de închidere a unui punct, care cade mai aproape de 150 mm de tușă, intră” automat pe un ecran, spune Sean Cary, directorul principal pentru arbitraj la federația americană de tenis.
Jerzy Janowicz, „meltdown” în timpul ediției din 2018 a Australian Open-ului
Dar deciziile rămân decizii.
Jucătorii nu le pot contesta. Cât despre arbitrii de linie, care sunt adesea fani și ambasadori ai jocului, Allaster rămâne de părerea că li se pot da alte însărcinări. „Trebuie să-i păstrăm, deoarece contribuie la misiunea noastră de a promova și devolta jocul. Îi putem vedea evoluând în alte poziții”.
În prezent, status quo persistă. Openul francez, turneul de Grand Slam care va începe în această lună, nu va utiliza arbitrajul electric de linie. Se joacă pe zgură, unde arbitrii de scaun pot controla urma mingii pe teren.
Circuitul ATP este așteptat să utilizeze Hawk-Eye Live în alte turnee în acest an. Carlos Silva, directorul lui World Team Tennis, o ligă americană care a utilizat sistemul în ultimii trei ani, crede că ritmul de introducere va crește după pandemie. „Este timpul. Vor scădea prețul, pentru că vor avea mai mulți clienți. În nici un caz ochii omenești nu pot vedea mai bine decât calculatorul”.
De asemenea, accelerează jocul și reduce cheltuielile. Chiar dacă sistemul costă peste 25.000 de dolari pentru un teren, un turneu poate economisi banii pentru salariile, hrana și cazarea arbitrilor.
Până la urmă totul va depinde de liderii US Open și ai celorlalte turnee majore, care vor cântări argumentele pro și contra și vor decide.
„Acum ne concentrăm să ajungem pe 13 septembrie”, a spus Allaster despre această ediție cu provocări a US Open. „Evident, are mare însemnătate pentru decizia noastră de perspectivă”. (The New York Times)
2
2
