​Pentru a doua oară în trei ani, Flavia Pennetta o oprește la US Open pe Simona Halep într-un moment fericit al româncei.

Simona Halep, la Flushing MeadowsFoto: usopen.org

În podcast am zis că vom avea două seturi, dar nu în acest sens. Acesta este unul din acele meciuri care ilustrează ce spunea Sveta: „În tenis, e foarte mică diferenţa dintre a fi undeva şi nu fi niciunde”. Azi, Simona n-a fost niciunde de găsit pe teren.

Ce s-a întâmplat? În afară de începuturile celor două seturi, care au fost echilibrate, restul a semănat cu o rostogolire la vale. Statisticile vorbesc de la sine: 10 winners, 23 de greşeli neforţate. De cealaltă parte, Pennetta a făcut 16 neforţate şi 23 winners. A fost rapid şi trist: după o oră, Simona ieşea de pe teren, dând din cap dezamăgită în timp ce intra în tunelul care duce spre vestiar.

Ce s-a văzut din afară: Simona a părut lipsită de energie, a lovit scurt, selecţia loviturilor a fost deseori neinspirată. A părut crispată, neclară în privinţa strategiei. În primul set mi s-a părut că s-a grăbit, nu a avut răbdare să construiască şi a vrut să lovească prin Pennetta.

A sfârşit prin a face multe neforţate, pentru că Flavia este cumva similară cu ea: poate să absoarbă loviturile puternice şi să le redirecţioneze. De asemenea, italianca a avut un plan care a funcţionat fără cusur: a variat înălţimea şi direcţia mingilor şi a ţinut-o pe Simona la distanţă cu un forehand cu mult spin. Nu i-a dat ritm, nu i-a dat nimic previzibil. Simona a avut de prea puţine ori iniţiativa în schimburi, dar chiar şi atunci Flavia s-a mişcat şi a răspuns foarte bine. De asemenea, a returnat toate primele servicii ale Simonei în primul set.

Citește articolul complet pe Treizecizero.ro.