A putut fi auzita la un post de radio, chiar la inceputul "grupajului de stiri sportive". Nu conteaza tot continutul stirii, conteaza cum a debutat aceasta: "Romania a incurcat Franta chiar la Paris…"

Abordarea care tradeaza un patriotism cu parfum de penibil s-a repetat in discursul unei bune parti a presei. De exemplu, daca iei notele acordate de L’Equipe jucatorilor romani si le compari cu notele sau calificativele date de ziare romanesti te poti intreba ce meci au vazut ai nostri.

Dani Coman si Chivu, care au facut intr-adevar o partida excelenta au note mari peste tot, dar Maftei, chinuit zdravan de Henry, are 3 in publicatia franceza si 7 in cea romaneasca. Iar seria poate continua cu inca vreo 5 exemple de prapastie intre aprecieri.

Concluzia este ca ne lipseste spiritul critic sanatos. Suntem obisnuiti sa auzim in comentariul meciului ca suntem furati, asa, pentru a ne hrani zdravan mania persecutiei sau pentru a ne ridica cat mai sus statuile de victime speciale.

Astfel, in lipsa celor care ar trebui sa vorbeasca logic despre fapte, apare gasca celor cu gura mare si interese obscure. Indivizi care fac zilnic roti de car din prostii sau care ataca turbati orice se opune propriului interes au reusit sa captureze dezbatere publica din jurul selectiei facute de Lucescu.

Pe Becali, Borcea, Mititelu sau Iancu ii doare buzunarul cand vad lotul lui Lucescu. Nationala este singura unealta de marketing care le poate vinde pe sume zdravene jucatori plapanzi valoric si nimic din bunul simt nu-i atinge atunci cand simt o astfel de oportunitate.

Si-n tot acest timp, o parte zdravana a celor care ar trebui sa le combata cu argumente galagia lucreaza intens la surparea propriei credibilitati printr-o opera a penibilului - “Romania a incurcat Franta chiar la Paris…”