Gianluca Vialli a pierdut lupta cu cancerul pancreatic și ne-a părăsit vineri la vârsta de 58 de ani. Fiind obligat să vorbească despre prietenul de-o viață la trecut, Roberto Mancini, selecționerul Italiei, a povestit pentru Gazzetta dello Sport cum a decurs ultima întâlnire cu Vialli.
Roberto Mancini și ultima îmbrățișare cu Gianluca Vialli
Pe 29 decembrie 2022, Mancini a zburat la Londra pentru ceea ce avea să fie ultima discuție cu Vialli, cel care îi era prieten apropiat de peste 40 de ani.
O îmbrățișare despre care atât Mancini cât și Vialli simțeau că va fi ultima.
Selecționerul Italiei vorbește despre spiritul de luptător arătat de Gianluca până în ultimul moment. Un adevărat „leu” până la capăt.
„Era neputincios, lipsit de forță, cu vocea slăbită, dar foarte lucid. A fost un leu până la capăt.
Am vorbit câte puțin despre toate. Chiar m-a întrebat cum a decurs stagiul de pregătire din decembrie cu tinerii.
Într-adevăr, m-a întrebat o mulțime de lucruri, a vrut să știe tot, să cunoască progresul proiectului nostru (se referă la naționala Italiei)” - Roberto Mancini, pentru Gazzetta dello Sport.
Fostul atacant al lui Cremonese, Sampdoria, Juventus și Chelsea suferea de cancer pancreatic și anunțase în luna decembrie că renunță la funcția deținută în staff-ul naționalei Italiei, pentru a se concentra pe tratarea bolii, scrie Gazzetta dello Sport.
După Sinișa Mihajlovic și Pele, un alt mare campion, Gianluca Vialli, a părăsit definitiv arena.
O carieră impresionantă pentru Gianluca Vialli
Născut pe 9 iulie 1964, la Cremona, Gianluca Vialli a evoluat de-a lungul carierei la Cremonese (1980-1984), Sampdoria (1984-1992), Juventus (1992-1996) și Chelsea (1996-1999).
În cei 19 ani ai carierei de fotbalist, Vialli a jucat 673 de meciuri în Serie A, Premier League și în cupele europene, înscriind 259 de goluri.
În tricoul echipei naționale a Italiei, acesta are în palmares bronzul la CM 1990 și argint și bronz la Europenele U19 din 1984 și 1986, cu un total de 59 de meciuri și 16 goluri la seniori. S-a retras la 1 iulie 1999.
Ca tehnician, a debutat pe banca lui Chelsea, pentru sașe luni fiind antrenor-jucător și coechipier cu Dan Petrescu, între 1998 și 2000. A urmat Watford în sezonul 2001-2002, pentru ca din 2019 să se alăture Federației Italiene în calitate de șef al delegației, lucrând cu prietenul și partenerul său din atacul Sampdoriei, Roberto Mancini.
Palmaresul lui este impresionant: două titluri în Italia (Sampdoria și Juventus), Liga Campionilor (Juventus, 1996), două Cupe ale Cupelor (Sampdoria 1990 și Chelsea 1998), o Cupă a Angliei (Chelsea 1997), patru Cupe ale Italiei (trei cu Sampdoria și una cu Juventus), o Cupă a Ligii Angliei și două Supercupe ale Italiei.
Ca manager al lui Chelsea Londra, a reușit să ridice trofeul Cupei Angliei în anul 2000.
In cima all'Europa col gemello Mancio: la notte di Wembley che fermò il tempo #vialli https://t.co/s1za6Oj2eM
— La Gazzetta dello Sport (@Gazzetta_it) January 7, 2023
