Federația Română de Fotbal își va alege noul președinte pe 22 aprilie 2022, iar Răzvan Burleanu este în acest moment singurul candidat înscris pe listă pentru această funcție. Actualul conducător al forului nu a exclus posibilitatea de a rămâne la conducerea FRF şi după 2026, când îi expiră al treilea mandat, ultimul conform prevederilor actuale ale statutului federaţiei.
Răzvan Burleanu, fără contracandidat la șefia FRF
Întrebat cum vede faptul că nu va avea contracandidat la alegerile din aprilie, Burleanu a răspuns că este vorba de un mesaj de unitate pe care fotbalul românesc îl transmite.
"Mi-aş fi dorit un contracandidat, poate chiar dumneavaostră (n.r. presa) să mai produceţi contracandidaţi în perioada următoare, există termen suficient de înscriere. Probabil cel mai important mesaj pe care fotbalul românesc vrea să-l transmită este unul de unitate.
Deşi am fost criticaţi, membrii afiliaţi acordă o susţinere foarte mare. Au acordat-o şi în 2018 şi vă amintiţi contextul politic, în care am avut partide politice împotriva noastră ca administraţie, lucru care ne plasa la vremea respectivă într-o situaţie pe care astăzi o întâlnim prin Pakistan, Kenya, mă refer la ţări care astăzi sunt în pericol de suspendare, li s-au ridicat toate drepturile. Dacă nu vom avea niciun contracandidat, înseamnă un mesaj puternic de unitate pe care fotbalul vrea să-l transmită cu această ocazie" - Răzvan Burleanu, citat de News.ro.
Vrea să modifice statutul pentru a rămâne la conducere
Burleanu a fost întrebat şi dacă se gândeşte să continue după un eventual al treilea mandat.
"Este cel de-al treilea mandat, conform statutului FRF avem o limită de trei mandate (n.r. care ar putea fi schimbată). Asta doar cu acordul membrilor afiliaţi. Pentru mine este cel de-al treilea mandat, conform statutului. Dacă membrii afiliaţi vor considera cu totul altceva, atunci practic va trebui să stăm de vorba.
Îmi doresc ca fotbalul românesc să producă în anii următori un preşedinte mult mai bun decât am fost eu. Am fost un preşedinte care am trecut printr-o perioadă de criză, îmi doresc ca la finalul celui de-al treilea mandat să avem o federaţie în spate care să reprezinte un model nu numai pentru alte federaţii sportive din România, aşa cum este astăzi, ci şi un model pentru alte federaţii din Europa Centrală şi de Est, cu o reputaţie foarte bună în mediul de business şi cu o implementare foarte bună a noii viziuni pe care o avem la nivel tehnic" - Răzvan Burleanu.
Burleanu s-a lăudat cu performanţele financiare înregistrate în anul 2021: "Încheiem din punct de vedere financiar anul 2021 cu venituri de aproximativ 26,3 milioane de euro, o creştere de aproximativ 20 la sută comparativ cu 2019, anul dinainte de pandemie, dar şi cu un surplus financiar de 3,4 milioane de euro. În 2022, estimăm o creştere a veniturilor FRF până la aproximativ 26,6 milioane de euro. În 2021, înregistrăm o creştere de sută la sută faţă de anul 2014".
În spatele unor calificări se pot ascunde fapte de corupţie
Întrebat despre asumarea eşecurilor înregistrate de echipa naţională, Răzvan Burleanu a dat un răspuns ciudat: a afirmat că în spatele unor calificări se pot ascunde fapte de corupţie.
"Niciun preşedinte de federaţie nu poate să influenţeze performanţele unei echipe de club sau unei echipe naţionale. Un preşedinte de federaţie poate să-ţi asigure un mediu de integritate, în ceea ce priveşte selecţia, în ceea ce priveşte numirea unui selecţioner şi în acelaşi timp tot suportul financiar de care ai nevoie şi toată această traiectorie de care tot am vorbit: să creezi competiţii la fiecare categorie de vârstă, competiţiile acestea să fie adaptate ca să-ţi îndeplineşti obiectivul pe fiecare categorie de vârstă, să ai antrenori bine pregătiţi pe fiecare categorie de vârstă, să ai infrastructură.
Un preşedinte de federaţie nu îţi antrenează o echipă, nu intră în teren şi nu-ţi poate influenţa performanţa unei echipe de club. Dumneavoastră vă doriţi un preşedinte de federaţie să antreneze echipa, să intre în teren şi poate chiar şi să înscrie. Credeţi că noi, ca administraţie, nu ne-am fi dorit să obţinem performanţă? Nu poţi influenţa performanţa unui jucător de pe o zi pe alta.
Ca să putem să avem jucători mai buni la nivel de echipă naţională, viziunea noastră este ca aceşti jucători să joace în competiţii cât mai puternice. Ca să joci în competiţii cât mai puternice trebuie ca cluburie tale să investească la nivel de centre de copii şi juniori, să meargă în cupele europene, de acolo să poată să facă pasul în primele cinci campionate de fotbal din Europa şi apoi aceşti jucători să se întoarcă la echipa naţională.
Dacă am fi participat la Cupa Mondială am fi avut un preşedinte perfect? Nicidecum. Gândiţi-vă că în spatele unor calificări se pot ascunde fapte de corupţie, lipsă de integritate. (...) Actuala generaţie de jucători, tineri de altfel, vor ajunge la vârful perfomanţei în următorii doi ani. Asta înseamnă că rezultatele la nivel de echipă naţională nu pot fi mai bune decât în următorii doi ani.
Echipa naţională ar fi meritat să meargă la baraj, şansele ca Macedonia de Nord să mai câştige în Germania a doua oară sau a treia oară sunt foarte mici, la fel cum şi noi probabil dacă vom mai juca în Armenia vom câştiga destul de uşor" - Răzvan Burleanu.
Răzvan Burleanu a câştigat, la 18 aprilie 2018, un nou mandat de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), după ce l-a învins încă din primul tur de scrutin pe principalul contracandidat, Ionuţ Lupescu. Burleanu a obţinut atunci 168 de voturi, iar Ionuţ Lupescu 78 de voturi.
Răzvan Burleanu a fost ales prima dată în funcţia de preşedinte al FRF în 2014, la vârsta de 29 de ani. Plecat atunci din postura de outsider, principalul favorit fiind Gheorghe Popescu, Burleanu a beneficiat din plin de condamnarea fostului internaţional în Dosarul Transferurilor, cu doar o zi înaintea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al FRF.
Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Minifotbal şi al celei europene a câştigat alegerile din 2014, învingându-l în turul doi pe fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor, Vasile Avram. El a beneficiat atunci şi de ajutorul acordat de candidaţii Gheorghe Chivorchian şi Marcel Puşcaş, care i-au cedat voturile şi care au ocupat ulterior funcţii de conducere în federaţie.
0
1
