Tenisul masculin parcurge o revoluție secretă a datelor, cu sume anuale de șase cifre plătite unor echipe de analiști angajate cu contracte de confidențialitate. Alexander Zverev a declarat pentru The Daily Telegraph: „Toți tipii mari folosesc analiza datelor, chiar dacă nu le place s-o spună. M-a ajutat și pe mine în pregătirea meciurilor și a fost în special de ajutor la ATP Tour Finals [Turneul Campionilor, unde l-a învins în finală pe Djokovic, nr. 1 în lume]”.

Rafael NadalFoto: wimbledon.com

Printre agențiile de vârf pe această piață în creștere se numără Tennis Stat și Golden Set Analytics. Ele caută noi contracte în tenisul feminin, unde ideea n-a prins în aceeași măsură și cer de la 80.000 de lire sterline pentru un pachet anual. Dacă vrei exclusivitate, adică rivalii nu pot accesa serviciile aceleiași companii, suma crește corespunzător.

Momentul important pentru analize serioase a fost la începutul lui 2017. Se crede că Roger Federer, un jucător cu vederi largi și gata să investească în el însuși, a început să lucreze cu Golden Set Analytics cu scurt timp înainte de revenirea spectaculoasă cu care a câștigat Australian Open.

Tot atunci, Novak Djokovic l-a luat în echipa sa pe Craig OʼShanessy, un australian care conduce website-ul Brain Game Tennis. Djokovic și OʼShanessy au vorbit tot timpul deschis despre relația lor, dar Federer – despre care se crede că plătește mai mult decât dublu față de sumele obișnuite pentru a-și asigura acces exclusiv la serviciile GSA cât timp va juca – este mai degrabă discret.

Echipa lui Rafael Nadal spune că nu folosește agenții, ci doar mintea analitică a antrenorului Carlos Moya, care și el a venit în tabăra spaniolului în decembrie 2016. Totuși, Andy Murray a fost mult timp unul din cei mai avansați în domeniu și a experimentat cu diverse surse, printre care analistul Lorcan Reen de la Lawn Tennis Association.

Site-ul companiei spune: „Golden Set Analytics este ʼMoneyballʼ [management bazat pe statistici, născut în baseball] pentru tenis, compania cea mai avansată în tenisul analitic și ʼbig dataʼ. Cu economiști, matematicieni, statisticieni și foști jucători pregătiți la Harvard, Yale, Stanford, University of California și în alte țări, Compania a creat algoritmi și modele software statistice și computaționale care oferă strategii revoluționare jucătorilor profesioniști, studenți și juniori”.

Analizele tactice sunt folosite de tot atât timp ca și serviciul de peste umăr, dar noile tehnici aduc un nivel de rafinament mai avansat, recunoscut și apreciat de cei mai buni antrenori. O idee apreciată este „arborele pozițional”, care arată unde este mai probabil ca un jucător să tirmită mingea din fiecare poziție de pe teren. Atunci este relativ mai simplu să creezi seturi de două lovituri ca să exploatezi mai bine slăbiciunile adversarului.

Aceste servicii de date le oferă avantaje pe teren jucătorilor care și le permit și-i ajută pe cei mai buni să rămână în fruntea clasamentelor. Mai mulți le-au experimentat, dar ele rămân un lux, atât financiar, cât și ca nivel de abilitate care este necesar pentru a concretiza astfel de planuri de joc specifice.

Un jucător obișnuit este sfătuit să se concentreze pe propriul joc, în loc să complice și mai mult modul de a lovi o minge de tenis care zboară cu 120 km/h. Dar cu cât mai adaptabil este jocul, cu atât mai multe benficii pot fi obținute. Ashley Barty, nr. 1 la femei, a fost una dintre cele mai timpurii utilizatoare, lucrând de mai bine de un deceniu cu analistul Darren McMurtrie de la Tennis Australia.

„Când oamenii îi urmăresc pe jucătorii de elită – Roger, Rafa sau Novak – cred că rezultatul depinde mai mult de jocul și șabloanele lor”, a declarat OʼShanessy pentru The Telegraph.

„Dar este și un joc ascuns împotriva fiecărui adversar, în care-i cunosc slăbiciunile, așa că-și ajustează planul de joc mai mult decât își poate da seama o persoană obișnuită. Cei Trei Mari o fac mai mult decât alți jucători. Mai jos pe listă, jucătorii tind să se concentreze mai mult pe ce fac ei decât pe ce se petrece în cealaltă parte a terenului și pe înțelegerea adversarului”. (The Telegraph).