Răspunsul la atacul iranian și lichidarea batalioanelor Hamas grupate în refugiul supraaglomerat de la Rafah: două fronturi pe care Israelul nu le poate susține în același timp, așa că va trebui să aleagă, spun experții, potrivit AFP
Pentru Benjamin Netanyahu, problema pare să fie doar una de sincronizare, întrucât el se declară hotărât să atingă ambele obiective. Dar el nu poate ignora complet apelurile urgente ale Washingtonului la reținere și la protejarea civililor din Fâșia Gaza.
Iranul, un răspuns care poate aștepta
Analiștii exclud posibilitatea ca armata israeliană să pună stârnească două conflicte simultan.
„Israelul nu va fi capabil să desfășoare în același timp o ofensivă la Rafah și o ripostă împotriva Iranului”, observă Michael Horowitz, director al firmei de consultanță în domeniul securității Le Beck. „Va exista o secvență și va trebui să se ia o decizie”, asigură el pentru AFP.
Consiile de război care se desfășoară de duminică la Tel Aviv nu arată altceva decât diviziunile dintre politicienii de extremă dreapta, care fac presiuni pentru a aplica o pedeapsă exemplară Iranului și a ataca Rafah, și miniștrii mai ezitanți.
Israelul nu are niciun motiv să se teamă de un nou atac direct al Iranului și își poate permite să își ia timp pentru a studia opțiunile care nu numai că „nu ar duce la escaladare”, dar ar „pune capăt crizei”, subliniază John Erath, director de cercetare la Centrul pentru controlul armelor și neproliferare.
Iranul susține că socotelile sale cu inamicul său jurat au fost rezolvate provizoriu după atacul său ca răspuns la atentatul cu bombă asupra consulatului său de la Damasc, la 1 aprilie, în care au fost uciși șapte membri ai Gărzilor Revoluționare.
Israelul va acționa „cu ocazia și în momentul pe care îl vom alege”, a avertizat luni șeful armatei, generalul Herzi Halevi.
A schimbat atacul iranian situația de la Rafah?
Presa israeliană, citând surse de securitate, înțelege că ofensiva asupra Rafah trebuia să înceapă săptămâna aceasta, dar că planurile armatei au fost bulversate de atacul iranian.
După șase luni de lovituri și lupte crâncene, se crede că mișcarea islamistă palestiniană ar mai avea încă patru batalioane în marele oraș din sudul extrem al Fâșiei Gaza, la granița cu Egiptul.
Cu toate acestea, Israelul nu poate lansa un asalt până când cele 1,5 milioane de persoane strămutate care au fugit din calea războiului în această zonă, potrivit ONU, nu vor fi evacuate. Dar luptele violente continuă în centrul teritoriului, iar Israelul refuză în continuare să permită persoanelor strămutate să se întoarcă în nord.
Luni, un comunicat de presă a indicat că ministrul apărării, Yoav Gallant, a organizat o reuniune pentru a discuta „o serie de măsuri care trebuie luate în vederea pregătirii operațiunilor din Rafah, în special evacuarea civililor”.
Din cele 40.000 de corturi comandate recent în cadrul unei licitații, ministerul său a achiziționat deja 30.000, dintre care o treime urmează să fie desfășurate în următoarele două săptămâni în apropiere de Rafah, potrivit unor surse din presa israeliană.
Aceleași surse susțin că respingerea de către Hamas a ultimului proiect de armistițiu prezentat de mediatorii americani, egipteni și qatarezi la Cairo la începutul lunii aprilie ar trebui să accelereze lansarea ofensivei, întrucât Netanyahu și-a pierdut răbdarea și este convins că Hamas nu dorește un acord.
Cu toate acestea, este imposibil de dedus un termen limită, decât dacă „speculăm”, avertizează John Erath.
Care sunt riscurile diplomatice pentru Israel?
În ambele cazuri, „impactul diplomatic cântărește greu în calculele israeliene”, susține Michael Horowitz.
Într-un moment în care o parte tot mai mare a comunității internaționale critica represaliile mortale din Fâșia Gaza, după masacrul comis de comandourile Hamas la 7 octombrie, potopul de drone și rachete iraniene care a căzut duminică pe teritoriul israelian a servit încă o dată la strângerea rândurilor în jurul Israelului.
O ofensivă terestră la Rafah și o reacție excesivă la tirurile iraniene ar putea anula aceste câștiguri diplomatice. Pe de altă parte, Israelul ar putea profita de acest răgaz în multe cancelarii străine pentru a trece la acțiune.
Închizând ochii la Rafah, aceiași aliați ar putea cere „ca Israelul să nu răspundă” la atacul iranian, „ceea ce nu cred că este foarte probabil”, spune Michael Horowitz.
Pe plan intern, opinia publică israeliană pare, de asemenea, divizată. Potrivit unui sondaj al Universității Ebraice din Ierusalim publicat marți, 48% dintre cei chestionați s-au declarat favorabili unor acțiuni de represalii împotriva Iranului, indiferent de costuri, în timp ce 52% s-au declarat împotrivă. În acelașii timp, 44% s-au declarat în favoarea unei ofensive la Rafah, chiar dacă aceasta ar slăbi relațiile cu Statele Unite.
13
7
