Elisabeta Lipă, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS), a făcut analiza sportului românesc, după un an preolimpic în care rezultatele au fost dezamăgitoare și sportivii au obținut doar șapte medalii la Campionatele Mondiale.
Ministerul Sportului condus de Eduard Novak a fost desfiinţat în luna iunie, în locul său fiind înfiinţată Agenţia Naţională pentru Sport, aflată în subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului României.
La conducerea noii Agenţii a fost numită în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, Elisabeta Lipă (58 ani), multipla campioană olimpică. Aleasă cea mai valoroasă canotoare a secolului XX, Lipă a fost mai ministru al Tineretului şi Sportului între 2015 şi 2017, scrie Agerpres.
Sportul românesc este în regres: „Ne-am trezit la realitate”, spune Elisabeta Lipă
„Anul acesta ne-a cam arătat pe unde suntem după un 2022 cu rezultate foarte bune pentru sportul românesc. Ne-a arătat care sunt disciplinele şi pe care ne putem baza la Jocurile Olimpice de anul viitor.
Pentru că România a câştigat anul acesta doar 7 medalii la Campionatele Mondiale, competiţie unde te întâlneşti cu toţi sportivii de valoare ai lumii. În funcţie de Mondiale te poţi organiza pentru anul olimpic.
Faţă de 2022 e clar că în 2023 sportul românesc este în regres. Anul acesta când toate ţările au aruncat în luptă tot ce au avut mai bun pe linie de sport, iată că ne-am trezit la realitate, avem 7 medalii la Mondiale. De la aceste 7 medalii plecăm şi vedem ce mai putem construi până la Jocurile Olimpice de la Paris. Deşi timpul este foarte, foarte scurt” - Elisabeta Lipă, preşedinta ANS, într-un interviu pentru Agerpres.
Elisabeta Lipă spune că a avut nevoie de cinci luni pentru a rezolva problemele lăsate moștenire de Ministerul Sportului
Lipă a afirmat că problemele de la nivelul Ministerului Sportului, transformat din luna iunie în Agenţie Naţională pentru Sport, au fost destul de mari. Ea a dezvăluit că a avut nevoie de cinci luni pentru a le rezolva.
„Probleme în sportul românesc au fost anul acesta şi sunt în continuare. Am început anul 2023 foarte optimist, cu 'cel mai mare buget' din istoria Ministerului Sportului şi care după trei luni n-a mai ajuns la nimeni. Iar trei luni e mult spus.
După care în iunie am preluat preşedinţia Agenţiei Naţionale pentru Sport şi la momentul acela toate zvonurile pe care le auzeam le credeam glume. Dar când m-am trezit în faţa faptului împlinit, efectiv nu mi-a venit să cred că putem ajunge atât de jos.
Eu am şase luni de când sunt în fruntea ANS, dar a fost nevoie de cinci luni ca să aduc toate problemele la un numitor comun. Şi abia în luna a şasea oamenii au putut să îşi ia salariile exact la data stabilită de legislaţie, adică data de 10 a lunii.
Au fost datorii mari, în sensul în care salariile au fost asigurate jumătate de an, după care când au apărut să curgă solicitările banii au fost rostogoliţi, aşa, de la un trimestru la altul pentru a asigura plăţile la zi după care nu s-a mai putut face nimic. Şi atunci am beneficiat de sprijinul premierului, în sensul în care am avut un fond de rezervă pe activitate sportivă la cluburi şi federaţii. Pentru că în iunie când am venit eu federaţiile şi cluburile îmi predau cheile. Iar ulterior, am avut un alt fond de rezervă pe salarii şi am asigurat salariile până la finalul anului.
Premierile sportivilor nu sunt la zi, dar vor fi la zi. Nu toate, pentru că avem un fond de premieri de 90 de milioane de lei. Deci clar nimeni nu va asigura fondul acesta de premieri. Dar vor exista nişte trieri, vor fi nişte priorităţi şi imediat după ce intrăm în noul an vom asigura şi premierile” - Elisabeta Lipă.
România vrea să câștige 13 medalii la JO 2024
În 2024, Agenţia Naţională pentru Sport îşi propune să susţină în prima parte a anului în special federaţiile olimpice aflate în pregătire pentru Jocurile Olimpice de la Paris.
„Obiectivele Agenţiei Naţionale pentru Sport în noul an sunt foarte clare, să putem susţine în primul rând federaţiile olimpice pentru a se prezenta cât mai onorabil la Jocurile Olimpice, pentru că obiectivul ANS nu este să cucerească medalii, federaţiile şi-au fixat ca obiective medalii.
La Forumul Olimpic pe care l-am avut recent, federaţiile şi-au asumat câştigarea a 13 medalii la Paris. Deci dacă acest lucru se şi întâmplă în realitate, să dea Dumnezeu să se întâmple, atunci vom scăpa de acel loc 45-46 pe care ne situăm (n.r. - în clasamentul pe naţiuni de la JO de la Tokyo).
La ora actuală avem 61 de sportivi calificaţi la Paris, dar mai sunt alţii care continuă calificările. Cu siguranţă însă că fără să avem o echipă de jocuri sportive delegaţia României nu va fi foarte mare la Paris. Dar eu îmi doresc să fie valoroasă. Degeaba numeric stai bine, dacă valoric nu e ce trebuie” - Elisabeta Lipă.
În 2024, banii vor fi direcţionați către federaţiile care promit medalii la JO 2024
În ceea ce priveşte bugetul pe anul următor, preşedinta a menţionat că federaţiile care au ratat calificarea la JO de la Paris vor resimţi în finanţare acest lucru.
„Federaţiile care nu s-au calificat la Paris cu siguranţă că vor resimţi această ratare în bugetul pe 2024, pentru că nu au obiectiv. Potenţialul financiar va fi direcţionat anul viitor în mare parte către federaţiile care promit medalii. După care, în ordinea descrescătoare, vom vedea cum facem.
Cert este că bugetele le vom face împreună cu COSR, pentru că vorbim de finanţare olimpică. Şi vă spun de pe acum că nu va exista nicio federaţie care să nu îşi poată îndeplini obiectivul la Paris din cauza lipsei finanţării. Asta cu siguranţă.
Sunt 571 de milioane la bugetul ANS, dar aici sunt incluse şi cele 67 de milioane ale COSR. Clar nu e un buget suficient şi nu putem prinde rectificări bugetare, pentru că Jocurile Olimpice încep în luna iulie. Deci bugetul federaţiilor cu potenţial de medalii trebuie asigurat în primele şase luni ale anului” - Elisabeta Lipă.
Cei mai buni sportivi români din 2023: Simona Radiș și Ancuța Bodnar, în vârf
Într-un clasament al celor mai buni sportivi pe anul 2023, Elisabeta Lipă i-a enumerat pe campionii mondiali de la canotaj, dar şi pe Cătălin Chirilă de la canoe, Bernadette Szocs de la tenis de masă şi David Popovici de la nataţie.
„O să se spună acum că sunt subiectivă, dar e doar o părere personală. Când alcătuieşti un clasament trebuie să iei în calcul rezultatele din acest an. Iar rezultatele sunt foarte clare, canotajul are două titluri mondiale şi titluri europene.
Deci în vârf ar fi echipajul Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar, care sunt neînvinse de 26 de curse consecutive la dublu vâsle, şi echipajul de 8+1, care a reeditat performanţa din 2022.
Apoi ar fi Cătălin Chirilă, care are argint în proba olimpică de 1.000 m la canoe simplu... el e un sportiv cu mare potenţial de medalie la Paris. La fel şi Bernadette Szocs a avut rezultate foarte bune la tenis de masă, ca şi David Popovici, de la care avem mari aşteptări.
Oricum, ceea ce ne dorim toţi este ca anul viitor să avem atâtea rezultate bune încât să ne fie foarte, foarte greu să întocmim la final un clasament al celor mai buni sportivi” - Elisabeta Lipă.
Medaliile cucerite de România la Campionatele Mondiale din 2023
Canotaj - CM Belgrad - 5 medalii
- aur la dublu vâsle feminin (Ancuța Bodnar, Simona Radiş)
- aur la 8+1 feminin (Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Adriana Adam, Iuliana Buhuş, Mădălina Bereş, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereş, Victoria-Ştefania Petreanu)
- argint la patru rame feminin (Mădălina Bereş, Maria Tivodariu, Magdalena Rusu şi Amalia Bereş)
- bronz la dublu rame feminin (Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel)
- bronz la dublu vâsle feminin, categorie uşoară (Mariana-Laura Dumitru şi Ionela Cozmiuc).
Kaiac-canoe - CM Duisburg - 1 medalie
- argint la 1.000 m canoe simplu, probă olimpică (Cătălin Chirilă)
Haltere - CM Riad - 1 medalie
- bronz la stilul smuls, cat. 49 kg (Mihaela Cambei)
