Iernile sunt tot mai calde și aduc tot mai puțină zăpadă în cea mai mare parte a lumii, însă într-o gigantică țară cu climă aspră iernile au fost tot mai dure în ultimul sfert de secol. Mongolia este un caz aparte, iar dzud este un fenomen climatic cu totul special, fiindcă în el se combină și seceta și căldura și frigul și zăpada. De ce este așa de grav și cum îi afectează pe oameni?
O țară deșertică unde turismul crește
Mongolia, faimoasă pentru marele și sângerosul cuceritor Genghis Han, are o suprafață de peste șase ori mai mare decât România, dar populația este de sub 3,5 milioane de oameni. Mongolia are cea mai mică densitate a populației, are foarte puține drumuri asfaltate și clima este extremă, cu locuri unde temperaturile scad iarna la sub -50 C și urcă vara la peste 30 C.
Mongolia este supranumită „țara cerului albastru” și are în mediu peste 250 de zile senine pe an. Are însă și printre cele mai multe zile cu temperaturi de sub -40 C.
Mongolia este și țara cu cea mai rece capitală din lume: Ulan Bator, capitală la care media anuală de temperatură este de sub 0 C, cam ca la vârful Omu. Marea diferență este că la Omu, pe parcursul unui an, temperaturile variază în general între -25 C și +18 C, în timp ce la Ulan Bator variația este uriașă: de la -45 C la +30 C. În cele mai reci luni, media temperaturii este de sub -25 C.
Turismul crește mult în Mongolia, pornind de la numere mici, iar ghidul Lonely Planet vorbește despre plimbări în deșertul Gobi cu caii sau cămilele, nopți petrecute în iurte, excursii pe munte sau vizitarea unor mănăstiri buddhiste.
În stepă iernile devin tot mai dure, iar verile tot mai calde
Vedem an de an că iernile sunt tot mai blânde în Europa, dar Mongolia este unul dintre puținele locuri din lume unde iernile au fost mai reci în intervalul 1990-2010, cu intervale lungi în care temperaturile nocturne au rămas pe la -50, -40 C.
Între 2000 și 2016 au fost în Mongolia cu 28% mai multe episoade de frig extrem față de perioada 1981-1999. În plus, a crescut în medie cu 40% grosimea stratului de zăpadă pe timp de iarnă, față de 1961. Explicații climatice despre dzud puteți citi pe Yale.edu.
O dată la câțiva ani, oamenii, dar și animalele lor, sunt afectate de un dezastru climatic specific Mongoliei, un fenomen denumit dzud care însemnă că o vară secetoasă este urmată de o iarnă dură cu strat mare de zăpadă și cu frig cumplit. Asta înseamnă că animalele nu mai au acces la pășuni decât în luna mai și milioane de animale mor între ianuarie și aprilie. După un dzud foarte sever, iarba începe să crească abia la final de mai.
Când vitele mor, dezastrul lovește
Peste un milion de mongoli cresc oi, capre și cai și depind de aceste animale. Cel mai cumplit „dzud” a fost în 2010, când au murit 10,3 milioane de animale (un sfert din totalul din țară), iar cel din 2024 a dus la moartea a peste 6 milioane de animale (șeptel). La început de 2024 în Mongolia s-a depus cel mai mare strat de zăpadă din ultimii 49 de ani și, pe fondului frigului extrem, peste 2.000 de familii și-au pierdut mai mult de două treimi dintre efectivele de animale. Le Monde a scris pe larg despre dzud.
În mare parte din Mongolia bogăția este măsurată în numărul de animale deținut, iar dacă toate mor de frig și foame pe timpul unei ierni cumplite, o familie pierde tot.
Foto Wenbin Yu, Dreamstime.com
Mongolia este o țară săracă, PIB-ul pe locuitor este de 5.000 de dolari, corupția este la nivel mare și țara încearcă să atragă investiții străine mari, în special în sectorul minier. Autoritățile nu au putut susține financiar cum se cuvine crescătorii în cele mai dificile perioade. O analiză BBC descrie efectele grave ale episoadelor de frig în stepa mongolă.
Un alt șir de dezastre a fost între 1999 și 2002, când secetele de vară și iernile mega-friguroase au dus la moartea a 30% dintre animalele din țară. După acei trei ani foarte grei, 180.000 de nomazi s-au mutat în capitala Ulan Bator, oraș care are cu 70% mai mulți locuitori decât acum 25 de ani. La periferie sunt „cartiere” mari formate din iurte, cu condiții grele de trai.
După anul 2002 au venit ierni ceva mai blânde și o bună parte dintre crescători și-au refăcut afacerea, dar cumplita iarnă din 2010 a șters aproape tot acel progres. Un alt dzud sever a fost în 2016, iar Reuters are un articol despre ce s-a întâmplat atunci.
Pe de altă parte, verile s-au încălzit puternic și se simt efectele schimbărilor climatice, fiindcă a crescut numărul de evenimente extreme care afectează grav viața păstorilor seminomazi: secete, furtuni de nisip, ploi intense și chiar și inundații. O analiză New York Times arată cât de mult s-a schimbat Mongolia.
Dzud-ul din acest an a fost dur: la început de noiembrie 2023 a nins mult, apoi a venit un dezgheț și a urmat un frig cumplit din decembrie până la final de martie 2024, ceea ce a însemnat că s-a depus un strat impenetrabil de gheață care a fost acoperit de un strat gros de zăpadă. Animalele nu au mai avut cum să ajungă la hrană, iar rezervele crescătorilor nu au fost suficiente în cele mai multe cazuri. Oile și caprele au murit în număr mare, de frig și de foame.
Tradiția mongolă spunea că acest fenomen dur, dzud, se petrece cam o dată la zece ani, dar trecutul recent a arătat o accelerare a frecvenței acestor episoade care fac ravagii în stepă. Există mai multe tipuri de dzud: unul alb (când animalele nu ajung la iarbă din cauza stratului gros de zăpadă) și unul „de fier”, când un dezgheț este urmat de un îngheț dur și iarba devine de neatins, iar animalele mor de foame și de frig.
Nu este clară legătura dintre dzud, apariția lui și schimbările climatice, pentru că nu s-au făcut suficiente cercetări. Se consideră însă că aceste episoade de dzud devin tot mai intense și mai lungi.
Pentru crescătorii de animale mai este o problemă: în verile foarte secetoase taie mai multe animale, mai ales cele slabe care nu ar supraviețui peste iarnă, dar surplusul de carne face ca prețul cărnii să scadă mult pe piață. În cei mai răi ani, prețul cărnii a ajuns la un sfert față de un an obișnuit, iar în acel punct și băncile îi presează pe crescători să restituie împrumuturile și aceștia rămân fără bani pentru a cumpăra suficientă hrană pentru animale pe timpul iernii. Despre cumplita iarnă din 2024 a scris CNN.
Numărul de animale moarte a fost atât de mare și fiindcă a crescut mult efectivul total de animale din țară. În 1990 erau 26 de milioane de animale, iar în 2023 s-a ajuns la 64 de milioane și tot mai importantă a devenit creșterea caprelor, pentru părul fin și mătăsos (cașmir).
Efectele dzud-ului au fost agravate de pășunatul excesiv și de extinderea deșertului. În zonele unde a plouat tot mai puțin, iarba nu a mai putut crește și animalele nu au cum să se mai hrănească.
Sursa foto:
27
16
