Un sondaj publicat joi de IRES, cu o zi înainte de startul campaniei electorale, arată că numărul românilor care cred că țara se îndreaptă spre o direcție greșită a mai scăzut comparativ cu toamna anului trecut. Însă, jumătate dintre respondenți consideră că în prezent trăiesc mai rău decât o făceau în urmă cu un deceniu.
Cercetarea IRES a fost realizată la nivel național, pe un eșantion de 1.108 de persoane. Marja de eroare este de +/- 2,9%, iar datele au fost strânse în perioada 1-4 aprilie.
Un indicator cu trend pozitiv a fost numărul persoanelor care cred că România se îndreaptă spre o direcție greșită. Dacă în octombrie 2023 procentul ajungea la 76%, la începutul lunii aprilie a scăzut la 67%.
Pesimiștii sunt mai prezenți în rândul persoanelor active (36-65 de ani), printre persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediul rural sau în Moldova. Optimiștii sunt mai degrabă tinerii și persoanele cu educație superioară.
În schimb, jumătate dintre participanții la sondaj apreciază că trăiesc acum mai rău decât în urmă cu 10 ani. Doar 3 din 10 români spun că trăiesc mai bine decât în urmă cu un deceniu, iar unul din cinci spune că trăiește la fel.
În proporții mai ridicate decât media spun că trăiesc mai bine decât acum 10 ani respondenții tineri, persoanele cu studii superioare și cei care locuiesc în Transilvania. Mai prost decât în urmă cu 10 ani susțin că trăiesc persoanele între 50 și 65 de ani, dar și cele cu educație scăzută sau cele din Moldova.
Legat de viitor, 4 din 10 români cred că vor trăi mai prost peste cinci ani, 2 din 10 cred că vor trăi la fel și doar o treime cred că vor trăi mai bine.
Jumătate din familiile din România au pe cineva care lucrează în UE
Potrivit studiului, în ultimii 10 ani, peste jumătate dintre Români au călătorit într-o țară din Uniunea Europeană și tot peste jumătate au pe cineva în familie care muncește într-o țară europeană. Unu din cinci români a lucrat, în ultimii 10 ani, într-o țară din UE, iar unul din 10 români are pe cineva în familie care studiază în Europa.
Cu toate acestea, interesul românilor pentru politicile europene nu este foarte crezut, în condițiile în care peste o lună, pe data de 9 iunie, au loc alegerile europarlamentare. 1 din 5 români spune că nu este interesat deloc de acest subiect, 43% spun că sunt puțin interesați, în timp ce doar o treime se declară interesați de această tematică.
Intenția de participare la europarlamentare, mai slabă decât pentru locale
Sondajul arată că 60% dintre participanții la studiu declară că sigur vor vota la europarlamentare, față de 69% care declară că vor merge cu siguranță să își exprime votul pentru alegerile locale.
Aproape 1 din 10 români (9%) nu știe că în 9 iunie au loc alegeri europarlamentare și locale.
Cei mai mulți români cred că România a avut de câștigat prin intrarea în UE
Intrarea României în Uniunea Europeană este asociată pozitiv de către români, peste jumătate dintre participanții la studiu susținând că țara noastră a avut mai mult de câștigat odată cu integrarea.
Cei care susțin că țara noastră a avut mai mult de pierdut sunt persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani, cele cu educație scăzută, alături de cele care locuiesc în mediul rural și în Moldova.
De altfel, 54% dintre participanții la sondaj cred că interesele României au fost negociate bine și foarte bine, înainte de primirea țării noastre în UE, un sfert cred că negocierea s-a făcut destul de prost, iar 17% că s-a derulat foarte prost.
Aproape trei sferturi (73%) dintre participanții la sondaj cred că țara noastră trebuie să rămână în UE, în următorii ani. 24% sunt de părere că România ar trebui să iasă din UE.
Schengenul terestru, o sursă de frustrare
Peste 80% dintre participanții la sondajul IRES cred că este bine ca România să fie în Schengen și cu frontierele terestre, însă doar 45% cred că există, în mod real, această posibilitate, în timp ce restul cred contrariul.
Războiul, principala amenințare a Uniunii Europene în următorii 5 ani
Peste 50% dintre români văd mai degrabă optimist viitorul Uniunii Europene, în timp ce 44% îl anticipează cu pesimism.
Războiul este văzut drept principala amenințare pentru Uniunea Europeană în următorii cinci ani de către 40% dintre români. Acesta este urmat, la mare distanță, de terorism (11%), de utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale (9%), de ieșirea din UE a unor state (9%), de imigrație (8%), dar și de dezinformare și fake news (7%).
3
22
