La începutul anului, WTA anunța că turneele de tenis vor reveni în China doar după o rezolvare a cazului Shuai Peng. La doar câteva luni distanță, forul care conduce tenisul de câmp feminin a capitulat în fața interesului financiar: sportul alb revine în China chiar dacă nu se mai știe nimic despre fosta lideră mondială de dublu.

Shuai PengFoto: MONIKA GRAFF / UPI / Profimedia

Context:

În noiembrie 2021, Peng îl acuzase pe fostul vicepremier chinez Zhang Gaoli de agresiune sexuală, într-o postare pe rețelele de socializare care a fost rapid eliminată de pe internet. Ulterior, ea a negat că ar fi făcut această acuzație.

Au existat campanii întregi (multe jucătoare din WTA s-au implicat) care au cerut chinezilor dreptate și adevăr în cazul Shuai Peng, dar încetul cu încetul vocile au devenit tot mai fără vlagă.

Oare chiar a existat o interdicție a WTA împotriva Chinei după cazul Shuai Peng?

Pandemia a adus pierderi importante pentru forul care se ocupă de destinul tenisului feminin de câmp. Cazul Shuai Peng a făcut ca turneele din China să fie anulate, dar presa de specialitate spune că ar fi putut fi doar „praf în ochi”.

De ce acest lucru? Pentru că în China a fost implementată strategia „zero Covid-19”, iar evenimentele oricum nu ar fi fost organizate (a se vedea exemplul din Formula 1, acolo unde MP al Chinei nu va avea loc în acest an, fără ca FIA să aplice vreo interdicție astiaticilor).

Turneele WTA revin în China

Cazul Peng este de parte de a fi rezolvat în vreun fel sau altul (în prezent nu se mai știe nimic despre fosta lideră WTA de dublu), dar WTA nu mai putea sta departe de turneele din China, după cum transmite AFP.

Puterea financiară a WTA din ultimii ani era într-o strânsă legătură cu sumele imense pompate dinspre statul asiatic.

În aceste condiții, WTA a emis un comunicat în care a explicat că a ajuns la o concluzie sigură: jucătoarele sunt cele care vor avea de suferit de pe urma faptului că turneele nu se mai joacă în China.

În aceste împrejurări, WTA s-a văzut practic „obligată” să revină la vechiul calendar, cel înainte de pandemie și de postarea lui Shuai Peng de pe rețelele de socializare.

„Totuși, nu putem vorbi despre o decizie surprinzătoare, având în vedere banii aflați în joc”, spune, cu dezamăgire, Human Rights Watch, ONG care are ca principală activitate respectarea drepturilor omului.

Și mai direct decât atât a spus-o Anne Keothavong, fostă jucătoare britanică: „Tenisul este o afacere. WTA trebuie să genereze venituri comerciale importante, iar jucătoarele au nevoie de un circuit pentru a concura”.

China, o fabrică de bani pentru WTA

China a devenit din sezonul 2015 un important partener al WTA. Pe lângă turneele multe care au loc în această țară, trebuie amintit și faptul că în 2018 WTA a semnat un contract important pe zece ani pentru găzduirea Turneului Campioanelor la Shenzhen.

În 2019, Ashleigh Barty, retrasă între timp din sportul de performanță, a primit un premiu de 4,4 milioane de dolari după ce a cucerit Turneul Campioanelor de la Shenzhen.

Este în continuare cel mai mare cec încasat vreodată în istoria tenisului (atat feminin, cât și masculin) pentru câștigarea unei competiții. Nici măcar turneele majore (cele de Grand Slam) nu pot oferi (momentan) o asemenea rețetă financiară.

Conform Federației Internaționale de Tenis, China se putea lăuda în 2021 cu nu mai puțin de 50.000 de terenuri de tenis și cu aproximativ 20 de milioane de jucători legitimați în toată țara (a doua după SUA).

China are în acest moment cinci sportive în TOP 100 WTA: Qinwen Zheng (locul 25), Shuai Zhang (28), Lin Zhu (42), Xiyu Wang (54) și Xinyu Wang (60).