Pentru sportivii de performanță, ”încrederea” nu este un concept abstract, care plutește nevăzut deasupra capetelor lor, ci vine din ceva foarte concret: capacitatea fizică de a juca. Este foarte simplu. Simona ne-a spus de câteva ori în ultimul timp că pentru ea încrederea înseamnă să fie capabilă să alerge tot meciul și să se simtă ”puternică pe picioare”. Mâinile sunt mereu purtate de picioare în tenis, iar loviturile bune sunt bune pentru că deplasarea te duce unde trebuie.
După o lună de antrenamente la maxim, meciul contra Makarovei de la Indian Wells a oferit un test perfect pentru picioarele Simonei: o adversară mereu incomodă și un vânt rece care a pus la încercare capacitatea ei de a face permanente ajustări. S-a achitat admirabil de această sarcină, în puțin peste o oră: 6-2, 6-4.
Este uluitor câte poate face Simona Halep cu mâinile și cu capul atunci când capacitatea fizică i-o permite. Acum câteva săptămâni, plângeam după dispariția liniilor și colțurilor din jocul ei: acum le-am regăsit cu un suspin de ușurare, într-o multitudine de combinații. Am recunoscut arsenalul vintage de retururi adânci, revere blocate în lung de linie, revere lovite razant în cros, drepte inverse câștigătoare din interiorul terenului sau lovite în cros din alergare. Pe lângă acești prieteni vechi cărora le-am spus ”bine ați revenit” și le-am făcut cu ochiul, am introdus cu plăcere pe listă forehandul în cros foarte închis, pe care Simona l-a folosit și în meciul trecut cu eficiență, câteva scurte și chiar sliceurile din spate.
