Anul 2014 n-ar trebui judecat prin prisma impresiei lăsate de Turneul Campionilor. Câteva dintre concluziile acestui sezon, grupate în primul articol dintr-o serie de recapitulări despre 2014.

Cu toate surprizele de la Slamuri, cu toată emanciparea lui Wawrinka, explozia lui Cilic și ascensiunea lui Nishikori, niciunul dintre aceste nume n-a putut genera atâta constanță încât să emită pretenții reale la locul 1, poziție care n-a fost niciodată în “pericol” să scape din controlul tripletei Nadal-Djokovic-Federer.

La Londra, Nishikori a avut o declarație interesantă după semifinale, când, proaspăt învins de Djokovic cu 6-0 în decisiv, japonezul a spus că abia acum a înțeles cu adevărat cât de mari sunt Federer, Nadal și Djokovic și care este dimensiunea reală a performanțelor acestora.

“E cu adevărat impresionant nivelul la care au ajuns ei. Toți trei au câștigat atâtea Slamuri, multe dintre ele consecutive. Pentru mine a fost atâta presiune numai să ajung în finală la US Open, să joc șapte meciuri consecutive într-un turneu. Nici nu pot să-mi imaginez presiunea trăită de ei și tot ce vine la pachet cu presiunea pe parcursul unui an întreg. În special să stai pe locul 1, aș putea băga mâna-n foc că suportă foarte multă presiune, nu doar pe teren, ci în afara acestuia”, a spus Kei, un tribut frumos oferit celor trei superstaruri care au fost implicate, rând pe rând, în discuția despre primul loc, la fel ca în fiecare dintre ultimele 11 sezoane:

Citește articolul complet, cu alte teme de discuție după finalul anului de tenis, pe Treizecizero.ro