În ce fel de moment se găsește naționala de handbal a României? Care sunt favoritele Euro? De ce și de cine depinde un parcurs bun al româncelor? Și care sunt așteptările realiste? Medaliata cu bronz de la Mondialul de anul trecut debutează azi la Euro, cu Norvegia (21:45).

Cristina Neagu, in tricoul nationalei RomanieiFoto: AGERPRES

Cristina Laslo, handbalista de 20 de ani care a debutat la Națională în luna octombrie, la amicalul din Olanda, a surprins cel mai bine senzația pe care mi-au lăsat-o și mie cele câteva zile petrecute în jurul echipei, înainte de plecarea în Suedia: „Totul e nou.” Echipa are un antrenor nou, care a avut doar două săptămâni la dispoziție să-și transmită ideile și să-și cunoască jucătoarele; are și un căpitan nou, pe Cristina Neagu (și pe Oana Manea, ca secund), dar și multe jucătoare noi – multe din ele debutante la un turneu final. Mai are câteva absențe importante, mai ales în apărare, unde Aurelia Brădeanu s-a retras, iar Gabi Perianu s-a accidentat. De asemenea, în extrema stângă, unde și Valentina Ardean Elisei, și Ana Maria Tănasie, și Camelia Hotea lipsesc din cauza accidentărilor.

Îngrijorător poate fi și că unele dintre jucătoarele de bază vin după perioade mai puțin bune. Cristina Neagu a tot avut probleme de sănătate, ba cu umărul, ba cu glezna, și mai mult nu s-a antrenat decât s-a antrenat (ca și înainte de Jocurile Olimpice, dacă ne amintim), iar Eliza Buceschi nu pare nici ea la nivelul maxim. N-a prins multe minute de joc la Midtjylland după plecarea antrenoarei Helle Thomsen (acum pe banca naționalei Olandei), motiv pentru care a anunțat recent că se întoarce în țară și a semnat deja cu Dunărea Brăila.

Pare că văd doar jumătoatea goală a paharului, știu (explic un pic mai jos de ce), dar sunt și lucruri care mă bucură și mă fac să aștept turneul ăsta cu mare interes. De exemplu, faptul că a revenit la echipă Cristina Zamfir, una dintre cele mai în formă jucătoare din Liga Națională. Apoi, portărițele tinere, Denisa Dedu și Iulia Dumanska, au făcut meciuri foarte bune la Trofeul Carpați; la fel și Melinda Geiger, care pare să echilibreze foarte bine balanța de la 9 metri, bombardând poarta de pe partea dreaptă. Sunt curioasă și care e atmosfera în echipă după Jocurile Olimpice, unde a părut că s-a pierdut ceva din spiritul și unitatea create în Danemarca, la Mondialul de-acum un an. Dar cel mai mult aștept s-o văd jucând pe Cristina Laslo – medaliată la tineret cu aur mondial în 2014 și bronz în 2016, aleasă cea mai bună coordonatoare de joc la ambele turnee finale – și să aflu cum s-a adaptat ea la tot ce e nou la națională.

Citește continuarea articolului pe Lead.ro