​Un asemenea afiș merita cu condiții mai bune de joc din partea organizatorilor. Sigur, nu este vina francezilor că uneori plouă și bate vântul la Paris, dar că nu au acoperiș pe Chatrier, da. Rafael Nadal și Roger Federer au încercat pe cât posibil să joace cel mai bun tenis al lor cu ce au avut la îndemână. A rezultat un FEDAL cu multe momente spectaculoase, cu un public care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și cu o victorie în trei seturi a lui Nadal în fața lui Federer (6-3, 6-4, 6-2).

HotNews.roFoto: Hotnews

Vremea, singurul dușman al spectacolului

La Paris este o vreme închisă, mohorâtă. Picură, iar cerul este acoperit în totalitate cu nori. A venit vremea marelui meci, dar tocmai vremea este cea care face notă discordantă. E frig și devreme pentru Paris, meciul a fost mutat mai devreme tocmai de frica ploilor.

Gladiatorii

Freamăt mare, lumea continuă să intre în arenă. Chatrier-ul nu e plin, dar probabil că va fi la un moment dat. Nu mai este cale de întoarcere, cei doi jucători ies în arenă. Ușor surprinzător pentru tot ce am văzut în aceste zile la Paris, Nadal are un mic avantaj la nivel de zgomot al spectatorilor.

Începutul, vântul, zgura închisă la culoare

Debutul de meci este unul cu ceva emoții de ambele părți: Rafa nu și-a reglat încă forehand-ul, în timp ce Roger găsește fileul de câteva ori cu backhand-ul. Primul game este unul interminabil, cu destule erori. Nadal are câștig de cauză, iar duelul din tribune este mai aprins decât cel de pe teren. Bate destul de tare vântul, este răcoare, zgura este închisă la culoare, umedă.

Sunetul din racheta lui Roger nu este tocmai plin, curat, ceva tensiune în brațul elvețianului. Vântul este parte activă la spectacol, copiii de mingi adună o hârtie de pe teren. Încă una, lumea aplaudă când intrusul este prins.

Pe teren, zgura este purtată de vânt, iar Nadal smulge aplauze cu un passing de backhand în lungul liniei. Nu sunt cele mai bune condiții de joc la Paris, cei doi resimt din plin problemele. Se face 2-0, se joacă de 13 minute.

Lumea aplaudă fără energie, tabela indică acum 3-0. Publicul a plătit bani grei pentru a vedea o semifinală de vis.

Până acum, duelul din tribune a fost peste cel din teren. Într-un glas, suporterii elvețianului se unesc și încearcă să-l mobilizeze cumva pe favoritul lor. Iar lucrurile funcționează de minune: Roger servește foarte bine, are un alt sentiment în Wilson-ul său, iar acel zero din dreptul său dispare de pe tabelă.

Mai mult decât atât, dispare și avantajul break-ului: Roger pune presiune atâta timp cât Rafa nu trimite cu primul, iar publicul primește ceea ce aștepta, un duel echilibrat (3-2).

Prima ramă și defensiva lui Nadal

Prima ramă marca Federer apare în game-ul al șaselea: s-a auzit foarte tare, lumea a acoperit însă imediat zgomotul cu aplauze. Roger stă aproape de linie, dar zgura nu este hard, iar în aceste condiții spaniolul are timpul necesar să se apere corespunzător.

La masa presei se dă mult din taste: partida a început să aibă ritm, culoare și lovituri care ridică lumea în picioare. Un duel spectaculos de la fileu îi revine lui Nadal, dar break-ul se tot lasă așteptat. Sunt game-uri cu multe egalități, duse până la limită. Primul "Vamos!" al lui Rafa apare în momentul în care reușește break-ul (4-2).

Mingea capătă traiectorii ciudate din cauza vântului, sunt momente în care din înaltul tribunei Roger și Rafa par ușor stângaci: prea aproapre, prea departe de minge, execuții cu jumătate de măsură. Un acoperiș ar fi rezolvat multe dintre aceste probleme. Poate la anul?

Zgomotul tastelor

5-2 pentru Nadal, soarele scaldă pentru doar câteva momente Chartier-ul. În fața mea, unul dintre spectatori este deranjat de zgomotul tastelor de la masa presei. Dacă vrea la teatru, a greșit locația. Încearcă să rezolve "problema" cu unul dintre oamenii de ordine, iar acesta îi răspunde cu un zâmbet solicitării (cum să mut jurnaliștii pentru că te derajează zgomotul tastelor?)

Prima manșă se încheie cu o lovitură câștigătoare a lui Nadal (6-3, 55 de minute). Setul în general a fost unul echilibrat, micile reglaje făcând diferența. Soarele vrea din nou să fie parte din spectacol, iar după doar câteva minute zgura capătă o altă culoare.

Lobul lui Rafa

Roger atacă aspru, îl împinge pe Rafa dintr-un colț în altul (de parcă i-ar părea rău ibericului), iar dintr-o defensivă încolțită spaniolul pune în scenă un lob minunat - lumea are spectacolul la care visa încă de la tragerea la sorți.

Elvețianul se deplasează precum în urmă cu multe sezoane, se apără incredibil și câștigă un punct pe care în mod normal un alt jucător îl pierdea de mai multe ori. Publicul este în delir: Federer trece la conducerea partidei, are 2-0, iar întreaga arenă strigă la unison: Roger, Roger, Roger!

Au căzut sticluțele, semn rău?

Roger se pregătește să servescă, dar Damien Dumusois îl oprește. Din cauza vântului, au căzut sticluțele lui Rafa. Un copil de mingi le pune la loc cum poate mai bine. Să fie un semn rău pentru iberic? Nu prea - Federer ratează șansa unui 3-0, iar forehand-ul lui Nadal biciuie mingea incredibil spre un break care îi mai taie din elan adversarului său.

Federer schimbă din mers planul de joc și vine aproape la fiecare punct la plasă. Pune presiune constantă pe defensiva lui Rafa, iar game-ul îi revine: 3-2. Între timp, nu prea mai sunt locuri libere în arenă, nici măcar la masa presei.

Vântul se desfășoară după bunul plac: aduce zgură în taste chiar și la etajele superioare și aruncă o pălărie pe teren. Unul dintre copiii de mingi aduce zâmbete pe Chatier: ia pălăria și o pune în lada frigorifică care se află în spatele arbitrului de scaun.

Passing-urile ucigătoare

Roger fortează break-ul, stă avansat la retur și vine lansat la fileu. Din poziții dificile (așa cum îi place), Rafa scoate la lumină passing-uri menite să îți scadă drastic nivelul de încredere din rachetă. Avem spectacolul promis, nivelul decibelilor este unul ridicat pe central. Federer contribuie la recital cu scurte care întorc mingea spre propriul teren (incredibil efect poate imprima elvețianul).

Cum doar el știe, Nadal se agață de orice este nevoie pentru a rămâne într-un game. De la 40-0 pentru Federer, spaniolul adună punct cu punct, umple cămara bunicii cu bunătățuri, iar Roger dă dezaprobator din cap - la fel și fanii săi: break Rafa, numărul doi mondial va servi pentru câștigarea celui de-al doilea set. O oră și 45 de minute, iar Nadal conduce cu 2-0 la seturi (6-3, 6-4).

Federer și mingea scoasă direct în afara arenei

Multă tensiune pe teren, două erori neforțate ale lui Roger, iar mingea de break este fructificată de Rafa cu ajutorul fileului. Elvețianul nu-și mai poate ține nervii în frâu, ia mingea buclucașă și o trimite în afara arenei (ce norocos o fi avut parte de ea?). Se alege cu un avertisment (ball abuse) și cu câteva huiduieli din tribune.

Federer atacă cu toate armele, dar pur și simplu Nadal este peste tot. Campionul en-titre face incredibil tranziția din defensivă în ofensivă, câștigă punctul, dar este lobat mi-nu-nat de Roger la următoarea minge. Publicul se trezește din nou la viață: Allez, Roger!

Rafa a săpat adânc în mintea lui Roger, l-a făcut să aibă tot mai multe incertitudini, iar mașina de tenis elvețiană arată unele imperfecțiuni. Federer comite câteva erori neforțate, își mai pierde încă o dată serviciul, iar Nadal se desprinde aproape decisiv la 4-1 (cu două break-uri).

Marele campion elvețian pare să nu mai creadă prea mult într-o revenire, în timp ce Rafa face ce știe mai bine: îi toacă reverul adversarului (5-1). Roger rămâne în meci, își câștigă serviciul, ne mai încântă cu o scurtă incredibilă, dar Nadal va urma de la lansare pentru a închide FEDAL-ul.

Și o face (6-3, 6-4, 6-2) după două ore și 25 de minute de tenis de calitate...

Roland Garros: Rafael Nadal vs Roger Federer 6-3, 6-4, 6-2 / Ibericul, în finală după un meci în care vântul și-a făcut de cap pe Chatrier