Garbine Muguruza s-a zbătut, s-a manifestat zgomotos, a încercat să fie să cea care să dicteze ritmul, dar a găsit în Sloane Stephens adversara perfectă care să îi demonteze jocul și să îi macine pas cu pas încrederea. Americanca (finalista de anul trecut) și-a trecut în cont victoria (6-4, 6-3, o oră și 40 de minute), după un meci în care iberica a fost principalul său adversar.
Pustiu în urma lui Roger și Rafa
După ce i-a avut drept oaspeți de gală pe Federer și Nadal, noul Chatrier a închis ziua de tenis cu confruntarea dintre Sloane Stephens și Garbine Muguruza. Se duelau finalista ediției trecute și câștigătoarea din 2016.
Luată cu asalt preț de mai multe ore (la Roger și Rafa), arena centrală a complexului parizian s-a golit în mare parte, mulți îndreptându-se spre Lenglen, acolo unde Stefanos Tsitsipas și Stanislas Wawrinka au oferit meciul zilei (au ajuns în setul cinci).
Muguruza, ofensivă - Sloane, deplasare laterală foarte bună
Debutul de meci a fost unul cu multă încordare în racheta lui Sloane, americanca pierzându-și serviciul la zero. Stephens a luptat din greu pentru a nu ceda și al doilea break (a salvat cinci șanse ale ibericei). Puternică de la lansare și cu un forehand exploziv, Garbine și-a propus în mod evident să conducă punctele, să fie agresivă și să nu o lase pe Sloane să o surprindă cu cea mai importantă armă - dreapta (cea despre care Simona spunea la un moment dat că este cea mai bună din circuit).
Sloane, acest diesel de cursă lungă
Pas cu pas, americanca simte din ce în ce mai bine mingea, se poziționează perfect la retur și profită de lacunele de la serviciu arătate în game-ul șase de iberică. De la 3-1, se face 3-3, iar echilibrul începe să domine partida de pe Chatrier.
Game-urile sunt tot mai lungi, iar Muguruza intră într-o ușoară criză: face o dublă greșeală, ratează o minge joasă de lângă fileu, iar tribuna simte căderea ibericei și încearcă să o încurajeze.
Garbine ar avea cu siguranță nevoie de o discuție cu Sam Sumyk, însă la Grand Slam ești nevoit să te descurci singur. Americanca se transformă tot mai mult într-un perete, ne aducem aminte de finala de anul trecut, atunci când a avut 1-0 la seturi și break în al doilea în finala cu Simona.
Stephens adaugă patru game-uri la rând în dreptul său, dar Garbine pune capăt seriei câștigătoare chiar pe marginea prăpastiei (scorul se modifică la 5-4 pentru Sloane).
Câtă antiteză între cele două: Muguruza se agită pentru fiecare lovitură, țipă, face un consum teribil de energie, în timp ce Stephens de pe profilul
Stan, responsabil cu zgomotul din complex
Gălăgie mare se aude de pe Lenglen, acolo tocmai s-a încheiat poate cel mai spectaculos meci de până acum al turneului: Wawrinka l-a învins pe Tsitsipas cu 8-6 în decisiv. Lumea îl aplaudă îndelung pe "Stan The Man", elvețianul ocupă un loc important în inima francezilor (este câștigătorul ediției din 2015).
Setul al doilea se arată a fi unul zgârcit în șanse de break - una singură (irosită de Sloane) în game-ul al doilea. Se profită de avantajul serviciului, game-urile sunt echilibrate (4-3).
Tocată mărunt de mingile aruncate tot timpul înapoi de Stephens, Muguruza face un game de serviciu foarte slab, totul culminând cu o ratare imensă din preajma fileului. Murmurul general din tribune însoțește schimbare scorului de pe tabelă: 5-3.
Până la a pune capăt partidei, Sloane a irosit cu nonșalanță cinci mingi de meci, iar mai apoi (la interviul de pe teren) ne-a invitat pe toți cei prezenți să ne întâlnim pe Champs Elysee, acolo unde putem să îi oferim o înghețată...
