O echipa de cercetatori francezi au studiat "bijuteria" reusita de Roberto Carlos in 1997, atunci cand balonul sutat de brazilian din lovitura libera a ocolit zidul francezilor si l-a lasat pe Fabian Barthez "ca la dentist". Catalogat drept "golul care a sfidat fizica", spectaculosul gol a fost "demascat", cercetatorii sustinand ca reusita nu a fost deloc pur intamplatoare.

Golul lui Roberto Carlos, explicat de fizicieniFoto: Captura Youtube.com

Exceptionalul gol analizat a fost inscris de Roberto Carlos in meciul de debut al Turneului Frantei, dintre Franta si Brazilia, un turneu amical international din 1997. O echipa de oameni de stiinta francezi au publicat un studiu in "New Journal of Physics" in care au explicat traiectoria balonului si au aratat ca acea executie poate fi repetata daca mingea este lovita destul de puternic, cu rotirea corespunzatoare si, cel mai important aspect, lovitura sa fie la o distanta mare fata de poarta.

"Am aratat ca o sfera se roteste ca o spirala. Traiectoria balonului a fost in forma de cochilie de melc, curbura crescand odata cu deplasarea balonului", a declarat Cristophe Clanet, cercetator la Scoala Politehnica din Paris, pentru BBC.

Folosind mingi mici de plastic si o prastie, cercetatorii Cristophe Clanet si David Quere au variat viteza si rotirea mingilor in apa pentru a trasa diferite traiectorii. Acest lucru le-a permis sa studieze aerodinamica mingilor fara sa tina cont de gravitatie si sa isi execute experimentul intr-un bazin mic in locul unui teren mare.

Cercetatorii au aratat ca frictiunea exercitata asupra balonului a incetinit indeajuns mingea incat aceasta sa se roteasca si sa joace un rol important in directionarea traiectoriei, acest lucru permitand schimbarea directiei in ultimul moment. Aceasta abordare a eliminat efectele turbulentelor in aer sau ale gravitatiei si a aratat ca este doar o traiectorie pur fizica a unei sfere in rotire.

In timp ce studiul a confirmat cunoscutul "efect Magnus", care da unei mingi aflata in rotire o traiectorie curbata, a aratat, de asemenea, si efectul unui sut de la mare distanta, asa cum a fost cel al lui Carlos. Aspectul important al acestei "lovituri minune", potrivit oamenilor de stiinta, a fost distanta pe care mingea a parcurs-o pana la poarta lui Barthez. "Daca aceasta distanta este mica, vei vedea doar prima parte a curburii. Dar daca distanta este mare, asa cum a fost la Carlos, vei vedea ca aceasta curbura va creste. Asa vezi intreaga traiectorie. A fost o lovitura ciudata, dar nu a fost intamplatoare. Pentru ca ea sa se transforme in gol a fost nevoie ca jucatorul sa loveasca mingea cu aproximativ 130 km/h si de la o distanta de aproximativ de 35 de metri", sustin cercetatorii.

"Pe un teren adevarat de fotbal, vom vedea ceva apropiat de o spirala ideala, dar forta gravitationala o va modifica. Dar daca sutezi destul de puternic, asa cum a facut Carlos, poti diminua efectul fortei gravitationale", a adaugat Clanet.