In primul rand pentru ca patronul ar trebui sa-i ofere mai mult. Iar mai mult nu inseamna neaparat bani din propriul buzunar si categoric nu inseamna implicarea sa in problemele tehnice ale echipei. De fapt, nici macar in cele administrative. Patronul ar trebui sa ofere mai mult implicandu-se mai putin.

A oferi mai mult pentru Steaua in acest moment ar insemna sa aduca la club oameni valorosi care sa conduca acest club dupa principiile folosite de cluburile cu traditie din vestul Europei. Modelul de succes in acest business este cel aplicat de echipele mari, nu cel nascut din instinctele patronului.

De altfel, tocmai acest lucru face din Steaua un club handicapat economic la modul cel mai profund. Becali singur remarca inaintea meciului cu Lyon ca Aulas, presedintele francezilor, are o avere de vreo 10 ori mai mica decat a sa. Totusi, campioana traditionala a Frantei are un buget urias pentru ca nu se bazeaza nici pe departe pe banii personali ai lui Aulas, ci pe potentialul de marketing al clubului.

In cazul Stelei se poate vorbi de o subexploatare a brandului pentru ca acesta este prea puternic asociat lui Becali si pentru ca la club ori nu exista deschidere pentru marketing, ori nu exista cunostinte de monetizare a acestui potential.

Astfel, o simpla retragere a patronului din prim-planul grotescului pana in zona bunului-simt ar insemna automat o schimbare de atitudine a potentialilor sponsori fata de echipa. De asemenea, angajarea unor specialisti in marketing carora sa li se acorde libertate de miscare ar creste forta economica a clubului.

Realitatea este insa ca niciunul dintre aceste doua lucruri nu se vor intampla in mod real. Becali se poate abtine cel mult 3 zile sa nu fie Becali, iar un angajat al Stelei poate face ce crede de cuviinta pana la finalul celor 3 zile de care vorbeam mai sus.

In concluzie, Steaua lui Becali nu are viitor pentru ca din punct de vedere administrativ nimic nu pare schimbabil la modelul actual de conducere a clubului, din punct de vedere financiar s-a atins deja plafonul maxim de investitii pe care patronul este dispus sa le faca, iar din punct de vedere sportiv echipa va depinde mereu si de inspiratia omului din loja.