Tactica Romaniei din meciul cu Franta e desprinsa din miturile cu vrajitorii. Mizam pe fortele naturii, pe puteri oculte, pe noroc si mai putin pe fortele jucatorilor nostri de sticla, gata sa se accidenteze atunci cand bate vantul mai tare sau se loveste mingea de ei. Sistemul de joc al lui Piturca include stropi de ploaie si mocirla, iar asezarea tactica depinde de volumul de apa care cade pe metru patrat. Sa dea Dumnezeu sa ploua, terenul sa fie o orezarie, sa bata crivatul macar pentru o seara, marea sa se reverse peste stadionul din Constanta, orice sa se intample numai sa castigam! Sa ploua si cu pietre, altfel, nu se poate. Sa fie un cataclism, numai asa sa stam linistiti ca vom invinge Franta.

Se pare ca sansele calificarii noastre la Mondiale depind de mistic si nu de Mutu sau Chivu. In loc sa se vorbeasca despre plusul pe care il pot aduce Gabi Muresan si Iulian Tames sau daca Mutu va putea sa salveze Romania si cu mana rupta, se vorbeste despre presiune atmosferica si despre ploaie. Atunci, sa antreneze nationala Romica Jurca si sa isi ia ca secunzi pe cativa oameni de la ANM. Sa deschidem umbrelele pentru cea mai mare ploaie din istoria nationalei si sa vedem oamenii-amfibie ai lui Piturca inecand Cocosul Galic.