Norvegianul Fredrik Gulbrandsen, camerunezul Stephane Bahoken și chilianul Angelo Sagal, legitimați la echipe din Turcia, au povestit cum au trăit cutremurul devastator de luni. Unul dintre fotbaliști a afirmat că este traumatizat și nu-și imaginează cum ar putea juca peste o săptămână.

Fredrik GulbrandsenFoto: Orange Pics BV / Alamy / Alamy / Profimedia

Fredrik Gulbrandsen (Adana Demirspor): „Eram sigur că pentru mine este sfârşitul”

„De când a avut loc cutremurul sunt în stare de şoc şi mă gândesc la ce să spun despre situaţia actuală. Nu am cuvinte să descriu cât de îngrozit am fost în 6 februarie, când cutremurul a lovit Adana. Dormeam la ultimul etaj al apartamentului în care locuiesc, care are 15 etaje. Eram sigur că pentru mine este sfârşitul.

Când mă târam pe podea încercând să cobor pentru a ieşi din clădire, eram sigur că podeaua de sub mine se va prăbuşi. Încă nu înţeleg cum se face că acea clădire încă este în picioare. Mişcarea a fost atât de puternică, încât m-am simţit ca într-o barcă prinsă într-o furtună mare.

Când am ieşit am văzut oameni ieşind în fugă din clădirile lor, îngroziţi. Am fost foarte foarte norocos. Nu îmi pot imagina cum se simt acum cei care i-au pierdut pe cei iubiţi, atât de mulţi oameni. Sunt cu sufletul alături de ei şi mă rog pentru ei.

Simt că trebuie să spun ceva. Doar pentru ca oamenii să înţeleagă puţin, chiar dacă mă gândesc că este imposibil dacă nu ai fost acolo şi nu ai trăit ce a fost. Sunt mii de oameni fie morţi, fie care aşteaptă să fie găsiţi, sub ruinele multor oraşe din Turcia şi Siria.

Superliga turcă a decis amânarea meciurilor cu o săptămână! O săptămână!! Nu reuşesc să înţeleg cum am putea noi să jucăm fotbal în timp ce atât de mulţi oameni luptă pentru vieţile lor în zona afectată de cutremur. Încă îmi vin în minte imagini din noaptea aceea, sunt cel puţin traumatizat.

Din fericire eram singur în apartament, logodnica mea nu era acolo. Şi îmi pare bine că nu a fost acolo ca să trăiască tot ce am trăit eu. Primul meu gând când am ajuns să fiu în siguranţă a fost că vreau să fiu cu familia mea, care era la 1000 de mile distanţă.

Scriu asta pentru că se pare că oamenii care decid nu înţeleg cât de traumatizantă a fost această experienţă pentru atât de mulţi oameni. Chiar dacă au supravieţuit. Sunt acum atât de mulţi oameni, inclusiv eu, care nu ştiu dacă sunt sigure pentru a trăi acolo clădirile lor sau dacă vor mai putea păşi vreodată în locuinţele lor.

Pot fi probleme care nu se văd şi ce se întâmplă dacă vine încă o replică puternică? Vor rămâne în picioare clădirile? Există multă nesiguranţă cu privire la întreaga situaţie. Nu ştiu exact ce vreau scriind asta, dar cred că doar aveam nevoie să îmi împărtăşesc gândurile, să îmi spun părerea pentru mine şi pentru alţii. Iubesc fotbalul şi este cea mai mare pasiune a mea, este foarte important pentru mine, dar viaţa este mai importantă” - Fredrik Gulbrandsen pe Instagram.

Angelo Sagal (Gaziantep): „Fiul meu de 4 ani mi-a spus că un monstru ne ia casa”

„A fost înspăimântător. Era ora 04:00. Dormeam. Ne-am trezit imediat. Mi-am luat soţia şi copiii. Ne-am pus în pragul uşii. Am simţit cutremurul diferit de cel din Chile, din 2010. A început liniştit, dar apoi s-a intensificat. Am simţit că se zguduia foarte tare casa. Fiul meu de 4 ani mi-a spus că un monstru ne ia casa” - Angelo Sagal pentru presa din Chile, potrivit Milliyet.

Stephane Bahoken (Kasimpaşa): „Am simţit cutremurul de parcă a durat cel puţin 5-6 minute”

„În jurul orei 04:00, a început să se zguduie hotelul. Eu dormeam şi brusc am simţit că mi se zguduie patul. Au început să spargă geamurile şi dulapurile din camera mea. Am simţit cu fiecare clipă care trecea cum cutremurul se intensifica. Probabil a durat mai puţin de un minut, dar l-am simţit de parcă a fost cel puţin 5-6 minute.

Am avut noroc pentru că hotelul nostru este unul rezistent la cutremure. M-am ţinut strâns de pat şi am aşteptat să se termine. Apoi mi-am strâns lucrurile şi am plecat împreună cu colegii mei. Unii au ieşit cu picioarele goale. Când am ieşit din hotel şi am văzut clădirile prăbuşite m-am gândit că şi hotelul nostru se putea prăbuşi peste noi. Puteam să murim. Am scăpat de moarte” - Stephane Bahoken, potrivit haberler.com.

Cutremurul devastator care a lovit Turcia şi Siria la începutul săptămânii s-a soldat cu peste 7.700 de morţi.