INTERVIU

​VIDEO Romania la Euro 2016: vrem mentalitate de invingatori. Razvan Burleanu despre organizarea meciurilor de la Euro 2020, proiectele de modernizare in fotbalul romanesc si expertiza straina. Plus: Prefer sa fiu etichetat ca ofiter acoperit decat sa fiu etichetat ca fiind un penal

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Miercuri, 20 aprilie 2016, 18:24 Sport | Fotbal


Razvan Burleanu
Foto: Hotnews
"Cred că fotbalul românesc are nevoie să nu ne închidem graniţele şi să spunem că n-avem nevoie de expertiză din afară", spune Razvan Burleanu intr-un interviu pentru HotNews.ro. Presedintele FRF anunta ca miza Romaniei la Euro 2016 este "fixarea la toate echipele nationale a mentalitatii de invingator" si detaliaza cateva dintre proiectele de dezvoltare a fotbalului: in mediul rural, la nivelul managementului cluburilor, in marketing. Burleanu mai vorbeste despre cele trei modele pe care le urmareste (Danemarca, Olanda si UEFA) si spune ca, in ciuda intirzierilor masive la investitiile de infrastructura, Romania nu e in pericol sa piarda organizarea celor patru meciuri de la Euro 2020.

Interviul VIDEO integral




Principalele idei pe scurt:
  • Obiectivele asumate de Romania pentru organizarea a patru meciuri la Euro 2020: Situaţia cea mai îngrijorătoare este reprezentată de cei 150 de kilometri de autostradă, Piteşti-Sibiu
  • Toată strategia comercială şi de marketing a FRF pe fiecare proiect în parte, echipa naţională, Cupa României, Liga Elitelor este făcuta de către cei care au implementat strategia pentru Champions League
  • Obiectivul la Euro 2016: ceea ce ne dorim cu asupra de măsură e să putem fixa la nivelul tuturor reprezentativelor o mentalitate de învingători
  • In 2017 vom avea un proiect major de infrastructură fotbalistică: în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ să avem un teren de fotbal modern cu suprafaţă sintetică
  • In toată strategia de dezvoltare a fenomenului fotbalistic avem trei modele mari: danez - la nivel de fotbal de bază, olandez – pregătirea la nivel de copii şi juniori, arbitri, antrenori si UEFA - în zona comercială şi de marketing.
  • Toată strategia comercială şi de marketing a FRF este făcuta de către cei care au implementat strategia pentru Champions League.
  • Proiectul pentru copiii din mediul rural "Transformă uliţa în stadion" are 21 de antrenori, 21 de referenţi zonali
  • Impreună cu UEFA am demarat un proiect-pilot finanţat integral de UEFA care reprezinta prima şcoală de management fotbalistic
  • fotbalul românesc are nevoie să nu ne închidem graniţele şi să spunem că n-avem nevoie de expertiză din afară, mai ales când această expertiză trebuie să fie marcată de integritate
  • Voi fi şi în continuare un susţinător al lui Kyros Vassaras la sefia arbitrilor
  • Prefer sa fiu etichetat ca ofiter acoperit decat sa fiu etichetat ca fiind un penal. N-am nicio legătură cu niciunul dintre serviciile de informaţii.



Despre organizarea Euro 2020: Nu exista pericolul sa pierdem organizarea Campionatului European



Rep.: Prima temă este organizarea Euro 2020. O anchetă realizată de colegii mei de la HotNews.ro a arătat că există întârzieri semnificative în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România. Problemele critice sunt la infrastructura de transporturi: legătura cu aeroportul, autostrada Sibiu-Piteşti, modernizarea căii ferate. Ce soluţii alternative aveţi?
Razvan Burleanu: În mod cert, luate pe fiecare capitol în parte, există soluţii alternative. Situaţia cea mai îngrijorătoare, din punctul meu de vedere, este reprezentată de cei 150 de kilometri de autostradă, Piteşti-Sibiu. Dincolo de organizarea aceasta a Euro 2020, a patru meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal care plasează România din nou pe harta Europei e pur şi simplu şi o necesitate economică a acestei ţări. Avem, în primul rând, doi constructori de automobile, unul la Piteşti, altul la Craiova, si riscăm ca ţară să închidem aceste două fabrici şi să lăsăm câteva mii de oameni fără locuri de muncă.

Rep: Şi ce veti face?
Razvan Burleanu: Acesta e, practic, unul dintre obiectivele Guvernului, obiectiv despre care chiar am discutat cu domnul vicepremier Vasile Dâncu săptămana trecută, inclusiv în tot acest context, al Euro 2020, să ne putem stabili termene limită pentru fiecare implementare în parte.

Rep: Dar aici toate calculele arată că nu va putea fi gata până în 2020. Dimpotrivă, e un termen absolut utopic. Ce alternativă aveti?
Razvan Burleanu: Eu cred că, totuşi, n-ar trebui să fie utopic. Vorbim doar de 150 de kilometri de autostradă. În ce priveşte celelalte proiecte, cum este cel legat de metroul care să lege Bucureştiul de Otopeni, acolo să spunem că ar putea să existe o variantă alternativă - calea ferată. În acelaşi timp, noi trebuie să înţelegem tot cadrul general. Că aceste investiţii nu sunt necesare doar pentru a organiza acest eveniment. Câteodată, se pare că avem nevoie de o presiune externă ca noi să putem să facem ceva în această ţară. Hai să vedem ce a lăsat în urmă Summit-ul Nato la Bucureşti. Ce a lăsat, după aceea, organizarea Sommet-ului Francofoniei. Se pare că întotdeauna avem noi nevoie, ca ţară, de o presiune externă ca să ne punem la treabă.

Rep: Aţi discutat cu cineva de la ministerul Transporturilor despre aceste infrastructuri întârziate? Se ocupă cineva de problemă?
Razvan Burleanu: Da, avem deja un grup de lucru la nivel de federaţie, săptămâna trecută am avut o discuţie şi cu cei de la CNI (Compania Nationala de Investitii, in subordinea Ministerul Dezvoltarii – n. red.), inclusiv cu domnul vicepremier Vasile Dâncu, astfel încât să ne putem corela mult mai bine paşii de-acum înainte, să putem să fim mai atenţi la termene şi la demararea proiectelor. Pe lângă aceste proiecte de infrastructură generală, binenţeles aşteptăm şi trecerea alegerilor, fiindcă şi Primăria Capitalei este puternic implicată.

Dar dincolo de acest subiect, vorbim şi de infrastructura specifică, infrastructura sportivă. Vorbim de cele patru stadioane care trebuie să intre în modernizare în Bucureşti...

Rep: Dintre care unul e aproape rezolvat, cel de la Arcul de Triumf, şi mai e problema cu lucrările de modernizare la stadioanele Steaua, Dinamo şi Rapid. Cum stau lucrurile aici?
Razvan Burleanu: Exact. Dacă la Dinamo şi la Steaua nu ar fi probleme în ceea ce priveşte regimul proprietăţii, se ştie foarte clar ca unul aparţine Ministerului de Interne, celălalt Ministerului Apărării, în ceea ce priveşte stadionul din Giuleşti e o problemă, fiindcă aşteptăm o decizie definitivă din partea instanţei, pentru a clarifica regimul proprietăţii.

Rep: Noi am încercat să aflăm de la Compania Naţională de Investiţii în ce stadiu sunt proiectele de modernizare ale celor trei stadioane şi n-am aflat. Ne puteţi spune?
Razvan Burleanu: Ceea ce pot să vă spun: pentru Arcul de Triumf deja s-au început lucrările, acolo a fost nevoie inclusiv de intervenţii fiindcă suprafaţa de joc nu corespundea, era mult mai îngustă, şi-atunci a trebuit, implicit, să solicităm lăţirea acesteia, plus vestiarele şi alte lucruri de acest tip.

La Dinamo avem un studiu de pre-fezabilitate pe 30.000 de locuri, în momentul de faţă CNI-ul spune că numărul de spectatori este prea mare, şi-atunci şi suma implicit-solicitată – e corelată; preţul e corelat cu numărul de locuri de pe stadion, şi-atunci am avea nevoie de un alt studiu de pre-fezabilitate, pentru a vedea, practic, cât ar fi un cost pe un stadion mai mic.

La fel în ceea ce priveşte stadionul Ghencea, la care practic nu avem un studiu de pre-fezabilitate, şi aceasta e procedura pentru a merge mai departe. Şi vă spuneam, Giuleşti, unde trebuie să aşteptăm o decizie definitivă din partea instanţei pentru a vedea dacă sunt probleme cu regimul proprietăţii.

Rep: Având în vedere toate aceste întârzieri, ce spun oficialii de la UEFA? Aţi avut o discuţie pe stadiul pregătirilor?
Razvan Burleanu: Da. Cea mai mare problemă au avut-o cu ne-deschiderea Arenei Naţionale. Şi chiar în acea perioadă, colegii mei din grupul Euro 2020 se aflau la nivel de UEFA. Acolo, practic, la nivel de UEFA, lucrăm cu următorul termen limită, astfel încât anul viitor trebuie să anunţăm foarte clar dacă mai avem intervenţii în ceea ce priveşte Arena Naţională. Undeva în toamna acestui an se va activa acest grup de lucru şi vom avea prima vizită a UEFA în România, pentru a inspecta garanţiile guvernamentale pe care România şi le-a luat, şi, implicit, stadiul lor şi care e orizontul de timp în care vor fi gata.

Rep: Există pericolul ca România să piardă organizarea meciurilor de la Campionatul European din 2020?
Razvan Burleanu: Din punctul meu de vedere, nu. Fiindcă întotdeauna când avem o presiune  externă se pare că reuşim să ne mobilizăm şi să mişcăm lucrurile. Sunt optimist şi chiar îmi doresc să putem să avem din nou un grup de lucru la nivel de guvern, aceasta a fost şi una dintre propunerile pe care le-am avansat vicepremierului, să avem un grup de lucru cu reprezentanţi din partea tuturor instituţiilor şi să ne întâlnim la fiecare 2-3 săptămâni, o dată pe lună, să putem să vedem exact care este calendarul implementării...

Rep: Din acea lungă listă de obligaţii asumate de România, care ar fi cele minimale astfel încât să nu fie periclitată organizarea campionatului? Pentru că, încă o dată, mi-e greu să cred, pe calculele pe care le-am făcut noi şi pe ce spune şi ministerul, mi-e greu să cred că vom avea autostrada gata până în 2020. De metrou, probabil că la fel, e greu să-l avem, deci care ar fi condiţiile minimale?
Razvan Burleanu: E dificil. Şi n-aş vrea să intrăm în soluţii alternative, fiindcă dacă am deschide capitolul soluţiilor alternative, fiţi sigur că în doi ani de zile o să discutăm de alternative la alternative; punctul nostru de vedere este să stăm în toate aceste garanţii pe care le-am primit în momentul în care ne-am asumat

Dar ceea ce-mi doresc e să avem o capacitate de a înţelege în ansamblu care este importanţa unui asemenea proiect, a organizării a patru meciuri în România. În primul rând, nu e un moft. Nu e un moft al Federaţiei Române de Fotbal, nu e un moft al suporterilor fenomenului fotbalistic, ci un asemenea eveniment te poate pune din nou pe harta Europei. Adică să nu mai fim doar un contur pe această hartă.

Nu întâmplător chiar lucrăm în momentul de faţă pe un concept de diplomaţie sportivă pe care să ni-l putem asuma, ca ţară, folosind modelul francez. Ambasada Franţei şi Ambasadorul Franţei la Bucureşti s-a implicat în mod activ în acest grup de lucru. În perioada următoare vom avea întâlniri şi cu celelalte federaţii sportive din România – de ce? – fiindcă ceea ce mă doare cel mai mult este că nu se înţelege că sportul, şi mă refer la decidenţi, nu se înţelege că sportul are nenumărate valori sociale, comunitare, dar şi economice.

Campionatul European 2016: Vrem mentalitate de invingatori

Rep: Vom reveni asupra diplomaţiei sportive în decursul interviului. Aş vrea să trecem acum la un eveniment mult mai apropiat în timp, Euro 2016. Care e obiectivul României?
Razvan Burleanu: Obiectivul primar este trecerea de faza grupelor. Dar, în acelaşi timp, ceea ce ne dorim cu asupra de măsură e să putem fixa la nivelul tuturor reprezentativelor o mentalitate de învingători.

Rep: Nu ştiu cum va face asta selecţionerul Puiu Iordănescu, care este mai degrabă precaut şi încearcă să nu piardă. Dar care e prima de obiectiv pentru fotbalişti, dacă reuşesc să treacă de grupe?
Razvan Burleanu: N-au fost încă stabilite, urmează să le stabilim dar, cu siguranţă, nu aceasta va fi miza şi nu acesta va fi elementul motivator pentru jucători. Dacă comparativ cu anii ’90 nu mai avem jucătorii aceia providenţiali, astăzi avem o generaţie foarte unită, foarte determinată.

Rep: Totuşi, nu se poate o echipă fără lideri. Care sunt liderii din teren, acum, ai selecţionatei României?
Razvan Burleanu: Un unsprezece foarte...

Rep: Sunteţi foarte diplomat, dar nu se poate să nu fie unul-doi jucători pe care să-i vedeţi capabili să contribuie mai mult decât media.
Razvan Burleanu: Avem o defensivă foarte bună. Ei bine, în momentul de faţă acea defensivă ne-a adus la această calificare. În acelaşi timp, atacanţii fac foarte bine la club, ne dorim să o facă la fel de bine şi la CE.

Rep: Cu Alibec sau fără el la Campionatul European?
Razvan Burleanu: Niciodată nu am intrat în subiecte de selecţie, fiindcă avem un staff tehnic competent.

Rep: Antrenorul selecţionatei. Aţi avut discuţii cu Mircea Lucescu pentru preluarea echipei naţionale după Euro 2016?
Razvan Burleanu: Singurele discuţii cu domnul Mircea Lucescu au fost înaintea numirii domnului Anghel Iordănescu ca selecţioner.

Rep: Din ce-l simţiţi pe domnul Iordănescu, şi-ar mai dori să continue cu încă un mandat la echipa naţională?
Razvan Burleanu: N-am deschis acest subiect cu domnul Iordănescu. Ceea ce pot să vă spun este că este foarte determinat, foarte focusat pe această prezenţă la Euro. De ce? Fiindcă putem să revenim, după opt ani, la cel mai înalt nivel.

Rep: Care sunt pronosticurile dumneavoastră? Unde ajunge România şi cine va fi campioana Europei?
Razvan Burleanu: Campioana Europei cred că va fi Franţa. Îmi doresc, în schimb, să nu pierdem în meciul de debut. Obiectivul primar este trecerea de faza grupelor, dar fiecare meci să-l pregătim cu gândul la victorie.

Fotbalul romanesc

Rep: Trecem la fotbalul românesc. Vedeţi Astra campioană după meciul din weekend?
Razvan Burleanu: Mai sunt câteva meciuri de jucat. În mod cert, Astra a luat o opţiune foarte importantă, s-a detaşat...

Rep: Şumudică sau Reghecampf, care e preferatul dumneavoastră ca antrenor, ca metode de pregătire?
Razvan Burleanu: N-am un antrenor preferat, mă bucur de amândoi că sunt antrenori tineri, sunt antrenori foarte bătăioşi, foarte determinaţi, foarte updataţi şi mă bucur că îi avem în România.

Rep: Am văzut câteva meciuri importante viciate de greşeli de arbitraj în fotbalul românesc. Sunteţi mulţumit de decizia de a-l aduce ca şef al arbitrajului pe Kyros Vassaras?
Razvan Burleanu: Sunt nu doar mulţumit, voi fi şi în continuare un susţinător al lui Kyros Vassaras. De ce? Cred că fotbalul românesc are nevoie să nu ne închidem graniţele şi să spunem că n-avem nevoie de expertiză din afară, mai ales când această expertiză trebuie să fie marcată de integritate. În acelaşi timp, să nu trăim o iluzie că indiferent pe cine am aduce în România, de mâine, practic, o să avem o perfecţiune în arbitraj. Fiindcă avem nevoie să pregătim o nouă generaţie de arbitri.

Rep: Nu e vorba de perfecţiune, ci e vorba de eliminarea suspiciunilor de lipsă de integritate. Deci să înţeleg că luaţi în calcul prelungirea mandatului lui Vasaras.
Razvan Burleanu: Sigur. Şi nu cred că în momentul de faţă putem să vorbim de o problemă în ceea ce priveşte integritatea arbitrilor. Nu avem dovezi ca să vorbim de un asemenea lucru. Cred că vorbim de greşeli umane, nu de greşeli interesate.



Strategia FRF: centre de excelenta, terenuri noi in fiecare municipiu

Rep: Starea fotbalului românesc e precară, cu foarte multe cluburi în insolvenţă, probleme financiare mari, relaţii neclare cu administraţia locală, presupuse încălcări de lege. Motivele le ştim, radiografia a fost făcută. Am văzut că aţi lansat, ca posibil antidot, un proiect al centrelor regionale de excelenţă. Câte au fost deschise deja?
Razvan Burleanu: Două centre de excelenţă au fost deschise anul trecut, unul la Timişoara, celălalt la Târgu Mureş, inclusiv cu două terenuri de fotbal aferente, cel de la Timişoara cu gazon artificial, cel de la Târgu Mureş cu gazon natural.

Alte două centre de excelenţă le vom deschide anul acesta, unul la Deva şi altul la Buzău. Ele presupun un sistem centralizat de pregătire a celor mai talentaţi 56 de copii din fiecare generaţie, copii de clasa a IX-a, care au posibilitatea să meargă împreună în aceeaşi clasă, să beneficieze de cel mai înalt nivel de pregătire (toate aceste cheltuieli fiind asigurate de federaţie): un antrenor principal, un antrenor secund, un antrenor cu portarii, un preparator fizic, un medic, un team-manager şi un profesor de limbă engleză pus la dispoziţie de către British Council, unul dintre partenerii noştri.

Rep: Deci vor fi patru centre anul acesta. Câte vor fi în total?
Razvan Burleanu: Proiectul iniţial suna că dorim să avem opt asemenea centre de excelenţă până în 2018. Anul viitor vom opri construcţia altor două centre de excelenţă, urmând ca să investim mult mai mult în cele patru deschise pana la acel moment, fiindcă anul viitor vom avea un proiect major de infrastructură fotbalistică şi-atunci toate resursele noastre vor merge în această zonă.

Impreună cu UEFA, FIFA şi cu sponsorii FRF am creat un fond de aproximativ trei milioane de euro; gândim o schemă de co-finanţare cu autorităţile locale, astfel încât aceste trei milioane să devină şase milioane de euro şi avem ca obiectiv ca în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ să avem un teren de fotbal modern cu suprafaţă sintetică.

Rep: Deci acesta este noul proiect separat de cel al centrelor de excelenţă.
Razvan Burleanu: Exact. In 2017 vom fi puternic implicaţi în acest proiect de infrastructură.
 
Rep: Sunt cele sase milioane de euro suficiente pentru aceste terenuri, sau vă gândiţi şi la atragerea de fonduri europene?
Razvan Burleanu: Cred că programul operaţional regional poate să reprezinte o soluţie dacă acolo am avea o amendare astfel încât să putem să avem investiţii în baze sportive. Mingea este în ograda Guvernului, să poată să solicite la Comisia Europeană o asemenea modificare. În mod cert, aceste resurse nu sunt suficiente.

Dar suntem singura federaţie, organizaţie sportivă din România care îşi asumă că înainte de a solicita sprijin de la nivel de guvern, la nivel de autorităţi locale, trebuie să iniţiezi şi trebuie să investeşti.

Rep: În Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020 adoptat de FRF, unul din obiective este „implementarea programului de pregătire unitară pentru loturile naţionale şi centrele regionale”. Aţi început să implementaţi acest program de pregătire unitară?
Razvan Burleanu: Până în maximum două luni vom fi gata, in premiera la FRF, în premieră, cu o filozofie în ceea ce priveşte pregătirea la nivel de copii şi juniori. În acelaşi timp, acestei filozofii i-am adăugat acum o lună şi componenta de pregătire şi recuperare fizică. Aducem unul dintre cei mai reputaţi specialişti, Christos Papadopoulos, şef al departamentului de pregătire fizică la Schalke 04 si VfB Stuttgart – de o lună e în România şi se ocupă de acest nou departament creat la nivel de federaţie, la fel cum de un an avem un nou creat departament medical.

Gândiţi-vă: FRF a funcţionat fără un asemenea departament medical, fără o strategie în zona de nutriţie, fără o comisie medicală sau o comisie anti-doping cu cei mai buni specialişti din piaţă – şi am zis anti-doping fiindcă e un subiect fierbinte pe agenda sportivă.

Rep: Este acest proiect similar cu cel din Germania?
Razvan Burleanu: Nu numai Germania a reprezentat unul dintre modelele noastre de analiză. Practic, în toată strategia pe care o avem de dezvoltare a fenomenului fotbalistic în România, avem trei modele mari. Unul este cel danez, la nivel de fotbal de bază – anul trecut în toamnă am semnat un parteneriat strategic cu Federaţia Daneză de Fotbal. Al doilea partener strategic este de Federaţia Olandeză – în ceea ce priveşte modul de pregătire la nivel de copii şi juniori, arbitri, antrenori. Al treilea model pentru federaţie este cel reprezentat în zona comercială şi de marketing de către UEFA. Nu întâmplător toată strategia comercială şi de marketing a federaţiei, pe fiecare proiect în parte, echipa naţională, Cupa României, Liga Elitelor şi mai departe este făcut de către cei care au implementat strategia pentru Champions League.

Rep: Şi... îi plătiţi, sau ei sunt plătiţi de UEFA şi vin şi dau consultanţă gratuită, cum funcţionează?
Razvan Burleanu: Anul trecut, FRF a avut şansa de a intra într-un grup pilot de cinci ţări, într-un proiect iniţiat de UEFA, finanţat 100% de UEFA. Nu întâmplător, în mai puţin de un an am ieşit din zona Europei de Est în ceea ce priveşte raportarea la nivel comercial şi de marketing si suntem acum în grupul ţărilor din Europa Centrală şi Ţările Nordice. In ianuarie am fost invitat la Istanbul de UEFA pentru a le vorbi celorlalte federaţii despre modelele noastre de bună practică.

Săptămâna trecută, colegii mei din zona de grassroots au fost în Slovenia, la Ljubljana pentru a reprezenta modele de bună practică în ceea ce priveşte un alt proiect major pe care noi l-am iniţiat în România, el se numeşte „Împreună suntem fotbal”.

În toamna anului trecut am demarat deja cinci competiţii la nivel de şcoli, licee, universităţi, copii cu dizabilităţi şi copii din mediul rural. Proiectul pentru copiii din mediul rural e un proiect foarte important inclusiv în zona de scouting, fiindcă de foarte multe ori ne lăudăm, ne batem cu pumnii în piept că suntem o ţară mare, 20 de milioane de locuitori, dar în sportul românesc, în fotbalul românesc, pur şi simplu ne rezumăm la o selecţie doar din mediul urban.

Rep: Chiar voiam să vă întreb ce faceţi cu cele 45% dintre romani care trăiesc în mediul rural şi cum le oferiţi copiilor din mediul rural accesul la fotbal, până la urmă.
Razvan Burleanu: Acesta este proiectul pe care l-am iniţiat. In ultimii 25 de ani nu am avut niciun proiect în fotbalul românesc pentru copiii din mediul rural şi vorbim, practic, de aproape 50 la sută din populaţia României.

Rep: Cele mai multe terenuri de-acolo, le-am văzut cu ochii mei în zona Ialomiţa-Buzău, sunt transformate în islazuri.    
Razvan Burleanu: Da. Proiectul sub care ne-am apucat să promovăm acest lucru se numeşte „Transformă uliţa în stadion”. Au fost angajaţi 21 de antrenori, 21 de referenţi zonali – câte unul pentru fiecare două judeţe – a demarat ca  proiect pilot, iar cei mai talentaţi copii, care deja se află în procesul de selecţie vor însoţi echipa naţională la Euro şi îi vom sprijini să se integreze, după aceea, la cluburile locale de fotbal.

Rep: Când faceţi aceste proiecte de marketing sportiv de unde angajaţi specialişti români în marketing sportiv? Există disciplina asta predată în vreo facultate sau tot timpul se face calificarea la locul de muncă?
Razvan Burleanu: Nu avem, fiindcă nici nu avem o şcoală care să te pregătească în domeniu, la fel cum nu ai o şcoală în ceea ce priveşte managementul sportiv. În toată această perioadă de doi ani, viziunea noastră a fost în felul următor: să putem să reprezentăm un model pentru sportul românesc. Un model că se poate în România.

Fiindcă de cele mai multe ori, dacă vom aduce experţi din afară care să ne spună cum se face treaba la Ajax Amsterdam, Bayern sau Manchester United o să spunem că e prea departe de noi. Şi-atunci, în primul an de zile am spus că trebuie să ne dezvoltăm resursa umană internă. După ce am făcut acest lucru, apelând la expertiză din afară – aşa cum vă spuneam de cele trei modele, danez, olandez şi UEFA - ne-am apucat să-i pregătim pe oamenii din ţară la nivel de cluburi.

Iar anul trecut împreună cu UEFA am demarat un proiect-pilot doar pentru România, un proiect finanţat integral de UEFA numit Football Management Scheme care reprezinta prima şcoală de management fotbalistic din România. Am selectat 35 de preşedinţi de cluburi de la nivelul Ligii Întâi, Ligii a Doua, Ligii a Treia, fotbal feminin, fotbal de sală, asociaţii judeţene de fotbal, cluburi de copii şi juniori, care timp de un an vor încerca să deprindă modele de bună-practică şi know-how din cluburile din Occident (în şase sesiuni – strategic, marketing comercial operaţional etc).

Rep: Dar există dorinţa de a învăţa, în rândul oamenilor din fotbal? Pentru că senzaţia pe care o am eu ca privitor neimplicat în acest domeniu e că preşedinţii de cluburi de fotbal par că ştiu totul.
Razvan Burleanu: Să ştiţi că lucrurile nu stau chiar aşa, şi i-am simţit pentru că au răspuns imediat invitaţiei noastre de a lua parte la aceste cursuri. Ba mai mult decât atât, nenumăraţi alţi preşedinţi care n-au putut să intre în acest grup de 35 şi-au dorit să fie parte a acestui program de formare.

Acesta e un program de formare prin care să putem să facem transfer de bune-practici din Vest în România. Fiindcă dacă nu ne pregătim propria resursă umană nu avem nicio şansă să supravieţuim.

Rep: Alte două obiective pe care le-am văzut în acest proiect al FRF sunt Şcoala de Management Sportiv şi Centrul Naţional Formare şi de Cercetare în domeniul fotbalului. În ce stadiu sunt ele?
Razvan Burleanu: Şcoala de management e un proiect demarat deja anul trecut, un proiect care va continua de-acum în fiecare an, în toamna vom avea cea de-a doua ediţie.

În ce priveşte Centrul Naţional de Formare, acolo vorbim de crearea unei fundaţii de formare în fotbal, fundaţie care va fi aprobată în 10 mai de către Adunarea Generală a FRF, astfel încât ne asumăm ca termen limită pentru procedura administrativă toamna acestui an, astfel încât să să punem pe picioare un institut, o fundaţie de formare în fotbal cu tot ceea ce presupune: zona de management sportiv, marketing comercial, zona de antrenorat; ne dorim să-i pregătim pe magazineri, pe preparatorii fizici, pe doctorii sportivi şi-aşa mai departe.

Rep: Vorbeaţi despre diplomaţia sportivă. Ce înseamnă şi ce veţi face în mod aplicat în acest domeniu?
Razvan Burleanu: Povestea începe în felul următor: noi ca federaţie am început încă de acum 7-8 luni să lucrăm pe acest concept de diplomaţie sportivă. Anul trecut am fost invitat de Comisarul European pe Educaţie, Cultură şi Sport Tibor Navracsics să fac parte din high-level-group-ul de diplomaţie sportivă, alături de preşedintele Comitetului Olimpic European, de preşedintele Federaţiei Europene de Handbal, fostul ministru Valérie Fourneyron, ministru al Sportului în Franţa – şi o listă de cercetători, 15 la număr. Undeva până în această vară trebuie să avem gata o strategie de diplomaţie sportivă pe care să i-o propunem comisarului şi, implicit, ea să fie însuşită apoi la nivel de Comisie Europeană.

Acelaşi lucru ni-l dorim şi la nivel de ţară. Şi de ce spun acest lucru? Fiindcă în momentul de faţă sportul are capacitatea de a contribui enorm la o identitate modernă. O identitate modernă pe care, alături de cultură, sportul o poate aduce. Şi când mă refer, alături de cultură, mi-aş dori ca, de exemplu, ICR-ul să poată să redevină, să-şi asume din nou aceeaşi abordare pe care a avut-o în perioada lui Patapievici. De ce? Fiindcă dacă nu vom încerca să înţelegem că sportul si cultura au această capacitate de tracţiune pentru România, practic o să rămânem din nou periferici, o să rămânem, din nou, o ţară doar prezentă acolo, ca şi contur, pe harta Europei.

Rep: Dar luaţi în calcul o colaborare punctuală cu ICR?
Razvan Burleanu: Sigur, ne dorim acest lucru.

Rep: Aţi discutat cu preşedintele ICR?
Razvan Burleanu: Colegii mei care se ocupă de Euro 2016, pentru că acesta este primul proiect pe care-l avem în momentul de faţă în acţiune au discutat, da. Ne interesează să dezvoltăm extrem de mult această relaţie cu ICR-ul. Nu întâmplător, chiar luni ne vom afla la Paris unde, împreună cu domnul ambasador Luca Niculescu, vom organiza o conferinţă de presă în care vom prezenta presei franceze toată această strategie, viziunea pe care noi o împărtăşim despre fotbal, dar în acelaşi timp şi de a acoperi o prăpastie comunicaţională, fiindcă avem foarte multe solicitări din partea presei franceze despre fotbalul românesc şi despre prezenţa noastră la Euro.

Rep: Vorbeaţi de diplomaţia sportivă, o ştire stranie, aparent, a ţinut prima pagină în urmă cu două-trei săptămâni, când aţi lansat acele tricouri pline de simboluri matematice, ecuaţii... făcea parte dintr-o campanie de marketing, aţi lansat împreună cu o editură un manual alternativ de matematică. Luaţi în calcul şi alte iniţiative similare pentru copii?
Razvan Burleanu: Nu este deloc o campanie de marketing, ci este parte a unui proiect de afirmare şi de fixare a identităţii naţionale şi a României. Deci nu a fost o campanie de marketing, ci parte a unui proiect mult mai amplu pe care-l gândim în ceea ce înseamnă şi oportunitatea pe care fotbalul o poate aduce afirmării identităţii naţionale. Proiectul are un sub-proiect, şi anume „FRF susţine educaţia”. Şi de ce spun acest lucru? Fiindcă în urma unor cercetări de piaţă pe care le-am întreprins, am văzut că foarte mulţi părinţi separă lucrurile: ori fotbal, ori şcoală.

Şi-atunci dorim să schimbăm această percepţie. De ce? Fiindcă jucătorii de fotbal trebuie să fie nişte jucători inteligenţi, trebuie să gândească rapid, iarăşi – cercetările spun acest lucru, fiindcă jucătorii inteligenţi reuşesc în cariera lor sportivă mult mai uşor decât ceilalţi...

Rep: Dar ce înseamnă acest proiect legat de identitatea naţională? Puteţi să-mi daţi mai multe amănunte? E un proiect al FRF-ului, sau sunteţi în colaborare cu alte instituţii şi federaţii?
Razvan Burleanu: E un proiect exclusiv al FFRF, ne dorim ca în acest proiect să intre şi alte federaţii sportive, ne dorim ca alături de noi să avem şi alţi parteneri sociali – în momentul de faţă avem câţiva reprezentanţi ai societăţii civile care ni s-au alăturat în acest proiect...

Rep: Ce ONG-uri?
Razvan Burleanu: British Council, Romani Criss, Hanns Seidel Foundation, Konrad Adenauer, Friedrich Naumann şi lista continuă, cu care lucrăm pe diferite proiecte. Inclusiv suntem gata, în momentul de faţă e ultima revizuire a unei strategii de anti-discriminare în fotbal, la care am lucrat cu Roma Policy Center. Am încercat să creăm un grup de actori interesaţi de acest lucru. Care-i obiectivul? Ca sportul românesc să devină un tractor al identităţii naţionale. In acelaşi timp să putem să punctăm care sunt valorile sociale, valorile comunitare, valorile economice pe care sportul şi implicit fotbalul, în mod particular, le poate aduce societăţii noastre.

Despre cariera sa: nu am nici o legatura cu niciunul dintre serviciile de informaţii

Rep: Mi-a atras atenţia ce aţi spus legat de identitatea naţională şi vreau să facem trecerea la ultima temă a interviului, cariera dumneavoastră şi cum aţi ajuns la FRF. Am văzut că aţi făcut Colegiul Naţional de Apărare, cursuri de specializare în domeniul politicilor şi strategiilor de securitate. Ce treabă au strategiile de securitate, identitatea naţională şi fotbalul?
Razvan Burleanu: Acestea au fost cursuri făcute la Colegiul Naţional de Apărare, fiindcă sunt absolvent de Ştiinţe Politice, facultate, master, doctorat în această zonă. Tema pe care am avut-o, atât la nivel de master cât şi la nivel de doctorat a presupus conceptul de europenizare, adică, practic, tot conceptul de bune-practici, know-how de la nivel comunitar, de la nivel de instituţie UE la nivel naţional. Practic, acelaşi proces în care ne aflăm astăzi, în ceea ce priveşte fotbalul românesc. Cum am ajuns la federaţie? M-am născut, să spunem, cu fotbalul în casă, tatăl meu a fost un jucător important...

Rep: Ştim că aţi şi jucat fotbal, da.
Razvan Burleanu: Am şi jucat fotbal până la 19 ani. La 19 ani am pus punct carierei, preferând o carieră universitară. Am demarat în paralel proiectul numit mini-fotbal pe care l-am dezvoltat la nivel local, la nivel regional, la nivel naţional, la nivel european, la nivel internaţional. Conduc astăzi şi Federaţia Europeană de Mini-Fotbal, o structură care aduce la un loc nu mai puţin de un milion de sportivi amatori din Europa, nelegitimaţi, nepracticanţi în fotbalul profesionist, care se bucură de o susţinere extrem-extrem de importantă, în primul rând din partea guvernului britanic şi altor parteneri instituţionali şi care, pur şi simplu, după ce am...

Rep: Dar ce nu înţeleg eu este, şi poate-mi explicaţi, cum, având aceste preocupări legate de sport, de mini-fotbal, aţi luat decizia să mergeţi la Colegiul Naţional de Apărare. Adică sunt două lucruri care mai degrabă se exclud. 
Razvan Burleanu:
Nu prea se exclud, de ce? Fiindcă eşti interesat, la un moment dat, să poţi să înţelegi cum funcţionează societatea, din toate punctele de vedere. Practic, acesta cred că este atributul şi al unui sociolog, şi al unui absolvent de ştiinţe politice – să înţeleagă cum funcţionează societatea, pentru a şti unde trebuie să intervii ca să pui în mişcare, la un moment dat, noi în fotbal îi spunem o maşinărie a performanţei. Dar, binenţeles, fiecare în parte în fiecare sector de activitate o poate numi altfel.

Rep: Sunteţi cumva membru şi în Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale?
Razvan Burleanu: Nu sunt membru.

Rep: ...acea academie  despre care se discută atât de mult?
Razvan Burleanu: Nu sunt membru.

Rep: Am văzut că aţi fost consilier la Administraţia Prezidenţială, la Departamentul de Minorităţi condus pe vremea aceea, dacă nu mă înşel, de domnul Peter Eckstein Kovacs. Cum aţi ajuns acolo? Aţi dat un concurs, sau v-a chemat domnul Kovacs, îl cunoşteaţi, vă ştia expertiza?
Razvan Burleanu: Da, am lucrat cu domnul Peter Eckstein Kovacs la Senat, la Comisia Juridică, cred că doi ani am lucrat când domnul Peter Eckstein Kovacs era preşedinte al acestei comisii. Am lucrat cu dumnealui şi în cadrul Administraţiei Prezidenţiale până în 2012, dacă nu greşesc, când am plecat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale dedicându-mă total proiectului de mini-fotbal.

Rep: Şi apoi la FRF, la alegerile din 2014. Despre ascensiunea dumneavoastră rapidă, pentru că aţi ajuns şef la FRF la o vârstă foarte fragedă...
Razvan Burleanu: Cel mai tânăr preşedinte din Europa...

Rep: ...exact, s-au făcut multe speculaţii în ziarele de sport, în televiziuni, şi-aşa mai departe. Iar faptul că v-aţi afişat în tribunele unor meciuri alături de oameni puternici şi legaţi de domeniul securităţii naţionale, precum Vasile Dâncu, George Maior, Gabriel Oprea, Liviu Dragnea – a alimentat speculaţiile că aţi fi sprijinit de un serviciu secret – au existat aceste speculaţii, aceste semne de întrebare. Aveţi vreo legătură cu vreun serviciu secret?
Razvan Burleanu:
Nu am nicio legătură, şi cred că, fiindcă tot am văzut această discuţie în piaţă, de ofiţeri acoperiţi sau neacoperiţi – la un moment dat, adică se pare că societatea, dacă mergem în direcţia asta, se împarte între ofiţeri acoperiţi / neacoperiţi şi... nu ştiu. Şi penali. Se pare că dacă la un moment dat, dacă pur şi simplu te zbaţi, te baţi pentru anumite principii, eşti dus în această zonă, da? Preferi, da, să ţi se pună această etichetă, decât eticheta de penal.

Rep: Adică? Nu înţeleg. Preferaţi să rămâneţi cu eticheta de...
Razvan Burleanu: Prefer să fiu etichetat în felul acesta, decât să fiu etichetat ca fiind un penal.

Rep: Dar sunteţi, sau nu, ofiţer acoperit?
Razvan Burleanu: N-am nicio legătură, n-am nicio legătură cu niciunul dintre serviciile de informaţii.

Rep: Nu pot să nu vă întreb: vă gândiţi să intraţi în politică, la un moment dat?
Razvan Burleanu: Nu, este exclus. Îmi doresc să rămân implicat în fotbalul românesc, îmi doresc să am posibilitatea să câştig şi următorul mandat în 2018 si să putem să continuăm tot acest proces de reformă.

VIDEO Razvan Burleanu despre cariera si acuzatia ca e sprijinit de servicii




Citeste mai multe despre   


















1884 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    hm (Miercuri, 20 aprilie 2016, 18:42)

    Xorciser [utilizator]

    La cum arata grupele, Romania are o sansa sa ajunga in sferturi.
  • -1 (5 voturi)    
    ha-ha-ha!!! (Joi, 21 aprilie 2016, 4:17)

    exilatul [utilizator]

    altul care are "doctoratul"....e plina rom de escroci cu diplome...inainte de 90 era o vorba : daca nu vrei sa muncesti , du te la facultate ca sa ai o diploma...nimic nu s a schimbat ( la mentalitate ma refer )..cit despre asa zisul fotbal...in curind un campionat al "cluburilor falimentare", deoarece escrocilor le e frica acum sa mai spele banii in fotbal...cit despre "presa" sportiva , se mai tine la plutire datorita unui cioban analfabet pe care nu se abtine sa l lin-a undeva...pt ca in rom la cautare este circul...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri