MULTIMEDIA S.O.S Euro 2020 - Bucurestiul, in pericol sa piarda organizarea Campionatului European de Fotbal. Care este stadiul marilor proiecte necesare

Duminică, 10 aprilie 2016, 18:00 Sport | Fotbal

Romania a primit o sansa unica de a gazdui la Bucuresti, pe Arena Nationala, patru din meciurile campionatului European de Fotbal din 2020. Cu cateva conditii insa: Romania are de rezolvat o serie de probleme-cheie si sa duca la capat mai multe proiecte de modernizare a infrastructurii sportive si a celei de transport. Cu mai putin de patru ani inainte de eveniment, unele proiecte sunt departe de a fi gata, iar altele au sanse ZERO sa fie terminate la timp.

Potrivit FRF, Romania are de indeplinit 21 de puncte cerute de UEFA. HotNews.ro a inventariat marile proiecte codase - cele de infrastructura sportiva si infrastructura de transport - si prezinta stadiul fiecaruia si ce sanse reale exista sa fie gata la timp.

    >>> MULTIMEDIA - Vezi care sunt marile proiecte in vederea organizarii Euro 2020 si in ce stadiu se afla fiecare. Tabloul multimedia contine fotografii, planuri ce pot fi marite, explicatii text si harti interactive (vezi aici tabloul mare intr-o fereastra separata)




Click aici pentru a vedea tabloul mare, intr-o fereastra separata, ori daca citesti acest articol in varianta de mobil.

---


Infrastructura sportiva - stadioane de modernizat, dar fara termene concrete


Pentru EURO 2020, Bucurestiul va trebui sa aiba 5 arene moderne si functionale, pe care formatiile care sosesc in Romania sa se antreneze si sa joace. Cele 5 arene nominalizate sunt: "Arena Nationala" (unde se vor juca meciurile oficiale: trei din faza grupelor si unul din optimi), "Ghencea", "Stefan cel Mare", "Giulesti - Valentin Stanescu", dar si stadionul "Iolanda Balas Soter"/ Arcul de triumf, din complexul Federatiei Romane de Rugby, unde nationalele care vor veni in Capitala se vor antrena.

Stadioanele ar trebui finalizate pana in 2019, cu minim un an inaintea competitiei internationale, astfel incat arenele sa poata gazdui o serie de meciuri si sa primeasca certificarile UEFA.

Dupa cum a aflat HotNews.ro, proiectele de modernizare a stadioanelor vor fi implementate de catre Compania Nationala de Investitii, insa institutia nu a oferit un raspuns HotNews.ro cu detalii si termene pentru fiecare proiect.





Stadionul Arcul de Triumf

Primul stadion care va intra intr-un proces de modernizare este cel de la "Arcul de Triumf". Cunoscut si drept "stadionul de rugby", arena ar trebui sa aiba maximum 8.000 de locuri. Va fi destinat antrenamentelor echipelor care vor juca la Bucuresti, la Euro 2020.

FRR (Federatia Romana de Rugby) a hotarat sa poata sa dea utilizare multipla arenei de la "Arcul de Triumf" dupa modernizare, in acest sens fiind vorba de modificari la latimea si lungimea gazonului,  la amplasarea de banci de rezerve si la dimensiunea vestiarelor, dupa cum ne-au informat surse din FRF. CNI are inclusiv un buget estimat in legatura cu modernizarea: 18-22 de milioane de euro.  

Este singurul stadion pentru care exista actiuni concrete, iar termenul pe hartie pentru finalizare este anul 2017.

Stadionul Giulesti

Stadionul "Valentin Stanescu" din Giulesti este un alt stadion ales pentru modernizare, insa aici informatiile sunt contradictorii. Ministerul Transporturilor, prin Clubul Sportiv Rapid (proprietarul stadionului) a raspuns solicitarii HotNews.ro si a dat detalii cu privire la proiectul modernizarii arenei, insa a precizat ca acesta va fi derulat de catre Compania Nationala de Investitii, de la care HotNews.ro nu a primit nici un raspuns, desi a solicitat informatii.

In ce consta modernizarea de la Stadionul Giulesti, potrivit Ministerul Transporturilor: Arena fotbal cu pista de atletism si dotari pentru sportivi, invitati, oficiali, VIP, mass media, conform normelor UEFA. Capacitate stadionului va fi de 18.000 de locuri integral acoperite. Facilitati: sala atletism, sala haltere, sala lupte, sala box, sala karate, sala multifunctionala, camere cazare sportivi, unitati alimentatie, spatii comerciale. Dupa incheierea lucrarilor, stadionul va putea fi incadrat in categoria a IV-a UEFA, care permite inclusiv organizarea meciurilor din Champions League, Campionat Mondial sau Campionat European.

Nu sunt cunoscute, deocamdata, datele de incepere si de finalizare a lucrarilor de modernizare (lucrarile ar putea demara la inceputul lui 2017 si ar putea fi finalizate in 2019).





Stadionul Dinamo

Conform spuselor Elisabetei Lipa (Ministrul Tineretului si Sportului), noul stadion Dinamo ar urma sa aiba 30.000 de locuri si va fi fara pista de atletism.

Documentatia necesara a fost depusa la CNI (Compania Nationala de Investitii), Stadionul din Stefan cel Mare facand parte din programul Euro 2020 (aici ar urma sa se antreneze echipele care vor juca la Bucuresti la turneul final european).

Deocamdata nu sunt cunoscute datele de incepere si de finalizare a modernizarii.





Stadionul Steaua

Despre Stadionul din Ghencea au aparut cele mai putine informatii, stiut fiind doar faptul ca arena trebuie modernizata in perspectiva EURO 2020, acolo unde ar trebui sa gazduiasca antrenamentele echipelor care vor juca la Bucuresti, pe "Arena Nationala".

Nu au aparut in presa nici macar fotografii cu posibila infatisare a noii arene. La finalul lui 2015, George Boroi (comandantul CS Steaua) a precizat ca au fost semnate documentele premergatoare demararii lucrarilor.

MApN a raspuns solicitarilor HotNews.ro precizand doar ca proiectul de modernizare tine de Compania Nationala de Investitii care, asa cum am mai precizat, nu a oferit un raspuns la solicitarea HotNews.ro de informatii. Asadar, in ceea ce priveste modernizarea stadionului Ghencea, deocamdata nu exista informatii concrete.

Noua Sala Polivalenta Bucuresti

Pe langa modernizarea Stadioanelor, noua Sala Polivalenta de langa Arena Nationala ar urma sa fie folosita drept MediaCenter la CE 2020, insa proiectul a fost blocat in contestatii.

Primaria Capitalei a lansat la inceputul anului 2014 licitatia pentru proiectarea si construirea Salii Polivalente din complexul Lia Manoliu. S-a ales un castigator, insa rezultatul a fost contestat.  Contractul pentru construirea salii a fost atribuit abia la finalul anului 2015 asocierii Astaldi Spa - Euro Construct Trading 98 SRL, valoarea fiind de aprox. 80 milioane euro, iar capacitatea salii de 12.000 de locuri pe scaune. Proiectarea si executia ar urma sa dureze doi ani, insa licitatia a fost din nou contestata.

Daca Sala Polivalenta nu va fi gata la timp, exista totusi o solutie de avarie. Conform FRF, o hala modulara, cu caracter temporar, ar putea prelua rolul centrului de presa. Chiar si asa, o deblocare a licitatiei in derulare - la pachet cu termenul de 24 de luni pentru executie - ar putea duce la finalizarea noii Sali pana la Euro 2020.

---

    Infrastructura de transport - autostrazi, cai ferate si metrou - cele mai mici sanse de realizare pana in 2020

O cerinta UEFA extrem de importanta in ceea ce priveste infrastructura de transport este legarea Capitalei de Aeroportul Otopeni printr-un mijloc de transport adecvat, fie el metrou sau tren. Momentan, aeroportul din Otopeni e deservit direct doar de taxiuri si de o linie de autobuz spre Bucuresti, insa aceste conexiuni nu vor pot face fata eficient unui flux mare de suporteri, intr-un timp foarte condensat cum va fi in perioada meciurilor.

Asadar, solutiile ar fi realizarea unei conexiuni prin metrou sau modernizarea si extinderea actualei linii de cale ferata care opreste in camp, la aproape 1 km de aeroport. Din nefericire, ambele proiecte sunt inca departe de a putea fi implementate, in primul rand din cauza unei decizii politice (sau lipsa ei) prin care Romania sa se concentreze pe un singur proiect.

Legatura cu Aeroportul - metroul e scump si are sanse mici sa fie gata la timp / calea ferata e mai ieftina, dar proiectul e semi-abandonat

Linia de metrou M6 este unul dintre cele mai mature (bine pregatite din punct de vedere al documentatiei) proiecte ale Ministerului Transporturilor, insa vine cu doua mari dezavantaje in ceea ce priveste Euro 2020. In primul rand, tot proiectul costa foarte mult - cca 1 miliard de euro - iar autoritatile in acest moment au "rezolvate" doar 300 de milioane dintr-un imprumut primit de la Banca Japoniei. Restul pana la 1 miliard ar putea fi acoperit de la buget si din fonduri europene, dar momentan nu exista o schema de finant are stabilita. Practic, nu stim inca de unde facem rost de banii pentru proiect.

Al doilea mare dezavantaj este ca durata constructiei unui proiect de metrou spre Otopeni este una destul de mare. Surse HotNews.ro declarau in februarie ca, in cel mai fericit caz, daca se doreste o finalizare in 2020, licitatia pentru executie ar trebui lansata pana la final de martie. Suntem in aprilie si acest lucru inca nu s-a intamplat.

De cealalta parte, alternativa mai ieftina si mai rapida la proiectul scump si complicat de metrou este modernizarea si extinderea actualei linii de cale ferata existente in zona aeroportului, astfel incat dintr-o gara realizata subteran, in zona parcarilor, noi garnituri de trenuri CFR sa poata face legatura cu Gara de Nord. Proiectul ar costa circa 200 de milioane de euro si ar avea toate sansele sa fie realizat pana la Euro 2020, insa documentatia pentru el nu este nici pe departe la fel de avansata ca in cazul metroului. Pe deasupra, decizia neoficiala a autoritatilor in tot acest timp a fost ca accentul sa fie pus pe metrou.

O schimbare de optica in Guvern si o atentie sporita din partea Ministerului Transporturilor ar putea pune proiectul extinderii Caii Ferate la Aeroport in agenda, astfel incat sa fie gata pana la CE 2020.

Conexiunea cu Vestul pe autostrada si prin cai ferate moderne - Cel mai devreme din 2021

O alta mare cerinta UEFA cu privire la infrastructura de transport a fost ca pana in anul 2020 Bucurestiul sa fie unit prin conexiuni moderne (autostrazi si cai ferate reabilitate) de granita de vest, de Ungaria unde alte meciuri se vor disputa. Mai exact, aceasta cerinta viza in mod direct autostrada A1 Pitesti - Sibiu (pentru ca restul tronsoanelor din autostrada A1 vor fi gata pana atunci) si finalizarea lucrarilor pe Coridorul IV paneuropean feroviar. Niciunul dintre proiecte nu va fi gata pana in 2020.

Autostrada Pitesti - Sibiu are setat, ca termen orientativ in planurile autoritatilor de la Transporturi, abia anul 2020. In prezent se revizuieste Studiul de Fezabilitate, insa nici acolo lucrurile nu au mers grozav. Sansele ca lucrarile sa fie gata mai devreme, la timp pentru Euro 2020, sunt aproape nule.

In ceea ce priveste coridorul feroviar, lucrurile stau si mai rau. In prezent se reabiliteaza pentru standardul de 160 km/h circa 210 km intre Sighisoara si Simeria si o portiune intre Arad si granita de Vest, insa lucrarile au acumulat intarzieri foarte mari. Bucata intre Arad si Simeria sta pierduta in licitatii tergiversate de aproape doi ani, iar ultimele informatii arata ca procedura de achizitie publica a fost partial anulata pe unele loturi. Asadar, sansele ca si acest sector sa acumuleze intarzieri peste intarzieri sunt reale, iar o finalizare pana in 2020 devine din ce in ce mai improbabila.

Mai mult, sectorul dintre Brasov si Sighisoara este doar la stadiul de proiect, in prezent, si a fost abia recent inclus spre finantare printr-un nou mecanism de fonduri europene. De aici si pana la lucrari efective - in buna traditie CFR - va mai trece ceva timp.

Infrastructura de la nivelul Bucurestiului

Primaria Capitalei si-a asumat pentru organizarea Euro 2020 realizarea mai multor proiecte de investitii: modernizarea unor linii de tramvai, construirea bulevardului Uranus si a unor parcari subterane. HotNews.ro a solicitat mai multe informatii despre proiectele de infrastructura  pe care si le-a asumat, insa nu am primit niciun raspuns timp de trei saptamani.

Din informatiile publice, postate pe site-ul municipalitatii, in ultimii ani au intrat in reabilitare si au fost modernizate liniile de tramvai de pe bulevardul  Liviu Rebreanu si Soseaua Iancului - Pantelimon.

In ceea ce priveste bulevardul Buzesti-Berzei-Uranus, Primaria Capitalei a inaugurat la inceputul anului 2014 primul segment in zona Buzesti, de la Piata Victoriei pana la Vasile Parvan. Pentru a doua parte, intre Vasile Parvan si Calea Rahova, consiliul general al municipiului Bucuresti a aprobat Planul Urbanistic Zonal prin care s-a stabilit traseul arterei pe 26 februarie 2014, cu un tunel pe sub dealul Parlamentului, in spatele Casei Poporului, insa de atunci proiectul a stagnat. Primaria Capitalei nu a prevazut bani pentru el in bugetul pe anul 2016 si nu a fost facuta licitatia pentru desemnarea constructorului.

Astfel, in situatia data, sansele ca finalizarea bulevardului Uranus pana in 2020 sunt foarte mici.

Parcari subterane - unele da, altele ba

Inca din 2005, Primaria Capitalei a anuntat ca va face mai multe parcari subterane sub principalele piete publice din centrul Capitalei: Piata Walter Maracineanu, Piata Presei Libere, Piata Dorobanti, Piata Alba Iulia, Edgar Quinet, Esplanada Gara Baneasa, Piata Charles de Gaulle, Piata Revolutiei Ateneul Roman. Piata Universitatii. Singura care s-a realizat este parcarea subterana de la Piata Universitatii. In plus, prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, aprobat recent de Consiliul General al municipiului Bucuresti (inceputul anului 2014) se prevede amenajarea unor parcari subterane sub Piata Constitutiei, Piata Lahovary, Piata Cantacuzino si spatiul verde de la Sala Palatului.

Pentru realizarea lor ar urma insa sa se acceseze fonduri europene. Un termen realist pentru inceperea lucrarilor ar fi 2018, daca se obtin banii, iar sansele ca ele sa fie gata pana la momentul Euro 2020 exista, cel putin pe hartie.
Singurul proiect in lucru, este parcarea Park&Ride de la captul Soselei Pantelimon, care se realizeaza in cadrul proiectului de modernizare a Soselei. Parcarea ar urma sa fie gata in acest an.

---

    Euro 2020 - turneu final aparte in istoria fotbalului european

In decembrie 2012, UEFA a anuntat ca vrea sa marcheze 60 de ani de la prima editie a EURO (n.r. a avut loc in 1960) printr-un turneu final care sa se desfasoare pe intreg continentul - "EURO pentru Europa". Astfel, competitia din 2020 va avea loc in 13 orase din 13 tari. In septembrie 2014, Bucurestiul a primit dreptul de a organiza meciuri de la turneul final. Este, fara indoiala, cel mai important eveniment sportiv la care Romania ia parte.

Cum a inceput totul - din 2012, un eveniment de "importanta nationala"

Povestea "Romania gazda la Euro" a inceput in noiembrie 2012, cu o scrisoare de intentie adresata secretarului general si presedintelui UEFA (n.r. Michel Platini), dupa cum a povestit Mircea Sandu, fostul presedinte al FRF.

Pe langa raspunsul afirmativ din partea forului european, era nevoie de sprijinul lui Sorin Oprescu (pe atunci primar general al Capitalei) si de cel al Guvernului Romaniei. Conform aceluiasi Mircea Sandu, munca a inceput prin alcatuirea unui grup de lucru sub conducerea lui Gabi Oprea.

Guvernul din acel moment, condus de catre Victor Ponta, a declarat evenimentul unul de "importanta nationala" si a constituit printr-un HG un comitet interministerial care sa se ocupe cu gestionarea evenimentului si indeplinirea tuturor cerintelor UEFA.





Daca tricolorii vor reusi calificarea la EURO 2020, atunci Romania va primi automat dreptul de a disputa doua dintre partidele din faza grupelor pe "Arena Nationala".

Campionatul European din 2020 va fi primul care va fi gazduit de mai mult de doua tari (au mai fost "perechi" precum Belgia/Olanda, Austria/Elvetia si Polonia/Ucraina).

Niciuna din cele 13 tari gazda nu vor fi calificate direct la turneul final european. Vor fi 10 grupe de calificare, din care la EURO vor ajunge primele doua clasate. Alte patru prime reprezentative se vor califica prin intermediul Ligii Natiunilor (o noua competitie a UEFA care va debuta in toamna lui 2018).

Daca "Arena Nationala" ar fi avut o capacitate mai mare de 60.000 de locuri, stadionul bucurestean ar fi putut gazdui meciuri mai importante de la turneul final (ex. din faza sferturilor). "Arena Nationala" are o capacitate de 54.851 de locuri.


Orase care vor gazdui partide de la EURO 2020:

    - Anglia - Londra: Wembley (90.652 de locuri), arena a fost construita in anul 2007 - va gazdui semifinalele si marea finala a Euro 2020

    - Germania - Munchen: Allianz Arena (70.067 de locuri), stadionul a fost construit in 2005 - va gazdui un meci din sferturile de finala si trei din faza grupelor

    - Azerbaidjan - Baku: Stadionul Olimpic (69.870 de locuri), arena noua - va gazdui un meci din sferturile de finala si trei din faza grupelor

    - Rusia - Sankt Petersburg: Zenit Arena (61.251 de locuri), lucrarile ar trebui sa fie finalizate in 2016 - va gazdui un meci din sferturile de finala si trei din faza grupelor

    - Italia - Roma: Stadionul Olimpic (68.993 de locuri), arena care va fi supusa unor renovari importante pana in 2017 - va gazdui un meci din sferturile de finala si trei din faza grupelor

    - Danemarca - Copenhaga: Telia Parken (38.190 de locuri), arena a fost deschisa in 1992 - va gazdui un meci din optimile de finala si trei din faza grupelor

    - Romania - Bucuresti: "Arena Nationala" (54.851 de locuri), stadion inaugurat in 2011 - va gazdui un meci din optimile de finala si trei din faza grupelor

    - Olanda - Amsterdam: Amsterdam ArenA (53.052 de locuri), arena construita in 1996 - va gazdui un meci din optimile de finala si trei din faza grupelor

    - Irlanda - Dublin: Dublin Arena (51.711 de locuri), arena construita in 2010 - va gazdui un meci din optimile de finala si trei din faza grupelor

    - Ungaria - Budapesta: Ferenc Puskas (68.156 de locuri), lucrarile urmeaza sa fie terminate in 2018 - va gazdui un meci din optimile de finala si trei din faza grupelor

    - Belgia - Bruxelles: Eurostadium (62.613 locuri), stadion nou, lucrarile ar trebui sa fie terminate in 2018 - va gazdui un meci din optimile de finala si trei din faza grupelor

    - Bilbao - Spania: San Mames - stadion nou (este noul San Mames), are o capacitate de 53.332 locuri. Va gazdui un meci din optimi si trei din faza grupelor.

    - Glasgow - Scotia: Hampden Park - stadion renovat, are o capacitate de 52.063 locuri. Aici se vor disputa trei meciuri din grupe si unul din optimi.  


Finala Europa League - cel mai important eveniment fotbalistic gazduit de Romania pana acum

In 2012, pe 9 mai, "Arena Nationala" a gazduit finala Europa League, o confruntare intre Atletico Madrid si Athletic Bilbao. Castig de cauza a avut Atletico, scor 3-0. La finala competitiei au luat parte 52.347 spectatori.

Evenimentul a fost declarat un "real succes" de catre oficialii UEFA, iar Bucurestiul a fost timp de doua zile asaltat de fanii iberici care au "sufocat" zonele centrale si cele organizate special pentru fani.