O analiză recentă realizată cu ajutorul celor mai importanți factori de decizie din industria de construcții ne-a arătat percepția referitoare la riscuri și la importanța acordată monitorizării structurale și geotehnice în proiectele locale. Analiza a fost realizată de către Sixense România, o companie care oferă expertiză și soluții digitale asociate sănătății structurale a mediului construit, reprezentată de Mariana Garștea, Director general.
În cele ce urmează, am stat de vorbă cu doamna Garștea despre rezultatele acestei analize, ce ne indică ea despre maturitatea pieței de construcții de la noi, ce concluzii putem trage, ce semnale și ce preocupări ne transmite aceasta.
Conform celei mai recente analize realizate de voi, pentru 67,9% dintre factorii de decizie din proiectele de construcții locale – a crescut importanța acordată serviciului de monitorizare geotehnică și structurală, față de acum câțiva ani. Cum se reflectă acest trend în business-ul vostru și cărui fapt credeți că i se datorează această creștere?
Ne-am bucurat să constatăm și noi acest lucru, însă pot să spun că este o realitate care nu s-a transformat deloc peste noapte. Acum 11 ani, când Sixense a intrat pe piața din România, se vorbea rareori despre monitorizarea geotehnică și structurală, ba mai mult decât atât, era dificil de înțeles cum anume această activitate poate fi digitalizată, eficientizată și cum poate servi pe termen lung în toate tipurile de proiecte de construcții.
Acum mulți dintre factorii de decizie sunt deja conștienți că, datorită monitorizării, pot interveni proactiv pentru întreținerea asset-ului, pot să asigure stabilitatea proiectului, precum și conformitatea lui cu normele și standardele în vigoare – care nu sunt deloc puține sau neimportante –, pot să aibă control direct asupra modului în care se comportă structura asset-ului respectiv.
Toate acestea se reflectă, bineînțeles, și în business-ul Sixense România– care s-a dublat anul acesta față de 2021 –, în mentalitatea celor mai mari jucători din industria de construcții, în solicitările precise venite de la aceștia și sperăm să se vadă tot mai mult și în prioritizarea acestui serviciu în proiectele publice de infrastructură, care, prin complexitatea lor, beneficiază enorm de pe urma activității de monitorizare.
Așa cum spuneam mai sus, sunt de părere că această creștere vine de pe mai multe filiere: pe de o parte, din dialogul susținut pe care l-am deschis pe această piață și din informarea constantă a Beneficiarilor, dar și din cadrul impus de Uniunea Europeană, semnalele care vin de la nivel internațional și care fac absolut obligatorie preocuparea față de sănătatea structurală a mediului construit și impactul riscurilor asupra acestuia.
De asemenea, un punct-cheie important pe care l-ați subliniat în ultima analiză se referă și la creșterea interesului pentru a monitoriza proiectele pe toată perioada de viață a acestora. Ce anume credeți că a dus la preocuparea și față de perioada de exploatare, nu doar față de etapa de execuție?
Și acest aspect este o mică victorie pentru noi, dat fiind că întotdeauna am susținut faptul că plus-valoarea monitorizării se vede mai ales în etapa de exploatare și pe toată durata de viață a unui proiect.
Făcând din nou paralela cu începuturile Sixense pe piața locală, monitorizarea era pe atunci asociată mai degrabă doar cu perioada de execuție – și monitorizarea asociată șantierelor –, însă monitorizarea poate să ducă la eficientizarea întregii investiții dacă este utilizată și în etapa de exploatare. De ce? Pentru că, datorită datelor pe care le obții despre starea asset-ului respectiv, poți interveni proactiv, poți lua decizii care să salveze foarte multe resurse, poți să eviți accidente sau incidente grave, de care nu ai cum să știi altfel.
Din nou, cred că informarea și dialogul sunt două lucruri-cheie care au dus la formarea unei mase critice și în acest caz. Cu cât există mai mulți profesioniști, consultanți, specialiști care pot să arate beneficiile concrete ale acestei gândiri pe termen lung – așa cum ar trebui să fie lucrurile în industria de construcții de altfel –, cu atât acest lucru contribuie la ridicarea standardelor în industrie și la transformarea discuțiilor despre sustenabilitate și alte concepte foarte valoroase – în realitate.
Susțineți că digitalizarea unui serviciu ca monitorizarea structurală și geotehnică, respectiv interesul față de criteriul impactului schimbărilor climatice sunt două aspecte care ne prind din urmă și capătă tot mai mult avânt. De ce sunt aceste aspecte importante pentru toată industria?
Așa este. Pe de o parte, digitalizarea înseamnă date transparente, fără risc de erori, ușurința de a le obține, dar și de a le analiza și înțelege fiind incomparabilă cu procesul obișnuit de monitorizare. De asemenea, pentru infrastructuri critice, cum ar fi cea de transport, înseamnă monitorizare real-time, adică posibilitatea de a fi informat instant atunci când există riscul unui pericol (prăbușirea unui pod sau depășirea unor praguri critice de siguranță, de exemplu). Acest lucru este esențial astăzi și reprezintă un nivel de performanță care nu mai e doar nice to have, ci ar trebui să fie reperul de luat în considerare și implementat oriunde avem de-a face cu proiecte de infrastructură (de transport și nu numai) de care depind bunul mers și siguranța unei comunități.
De asemenea, impactul schimbărilor climatice este și el o realitate a zilelor noastre. Nu este nevoie să avem foarte multe cunoștințe tehnice încât să ne dăm seama că fenomene cum ar fi temperaturile neobișnuit de ridicate, seceta, creșterea nivelului mării, inundațiile și altele afectează în mod clar tot, începând de la infrastructură și funcționarea acesteia în bune condiții. La nivel mondial se iau deja măsuri de ani de zile în privința acestui aspect și se simte și în România efectul acestei preocupări, în mod special cu privire la infrastructura de transport.
Dacă nu dezvoltăm, respectiv întreținem o infrastructură de transport care să se adapteze șocurilor climatice, dacă nu intervenim acum, ne putem trezi cu autostrăzi în colaps, poduri afectate, o infrastructură care poate să cedeze și să se deterioreze cu o viteză incredibilă.
Tot analiza noastră cea mai recentă ne-a arătat un interes ridicat față de monitorizarea riscurilor climatice, pentru 67,9% dintre factorii de decizie chestionați, adică zeci de constructori, proiectanți, dezvoltatori și gestionari de infrastructură din România.
Desigur, perspectiva este cu siguranță îmbucurătoare, deși mai este loc de multă schimbare de percepție. Avem încredere însă că, treptat, cu răbdare și persistență, cu demonstrarea faptului că toate aceste aspecte asupra cărora e nevoie să ne îndreptăm atenția ne vor salva timp și resurse și ne vor ajuta să ne aliniem standardelor de calitate, vor deveni o normalitate pe piața din România.
Articol susținut de Sixense
0
3
