Atena 1896 - fara delegatii numeroase, fara sportivi de top, fara faima, dar cu mult entuziasm si dragoste pentru sport. Dupa 1.500 de ani in care au fost interzise, Jocurile Olimpice au renascut si au deschis un nou capitol in intrecerile sportive. De la ciobani la turisti sau studenti la Harvard, toti s-au adunat acum 114 ani pentru a simti fiorul unei competitii in care cateodata dorinta de a supravietui depasea dorinta de a castiga.

Un eveniment de traditie in Grecia Antica, Jocurile Olimpice aveau sa renasca in 6 aprilie 1896, dupa mai bine de 1.500 de ani de cand imparatul roman Teodosiu I interzicea aceste intreceri sportive (in anul 393). Aceasta "renastere" a competitiei ce a devenit in timp cea mai importanta intrecere sportiva s-a datorat lui Pierre de Coubertin, cel care a si devenit presedintele Comitetului Olimpic International (CIO) in 1896.

In urma Congresului de la Sorbona din 1894, Atena a fost numita organizatoarea JO. Nu toata lumea a fost multumita de aceasta decizie, unii politicieni din Atena cerand sa fie exonerati de aceasta datorie de a gazdui JO. Eforturile lui Coubertin si a lui Dimitrios Vikelas nu au fost in zadar, cei doi reusind in cele din urma sa obtina sprijinul politicienilor pentru acest proiect.

Interzis femeilor

Departe de stralucirea JO din zilele noastre, Olimpiada din 1896 a fost marcata de lipsa sportivilor de top din acea perioada, cauzata de slaba promovare a evenimentului. Prima editie a JO de vara, ce s-a desfasurat in perioada 6 aprilie-15 aprilie 1896, avea sa reuneasaca 280 de participanti. Toti concurentii erau barbati (femeile, conform traditiei antice grecesti, nu aveau voie sa participe), cativa dintre participanti fiind turisti care "s-au nimerit" in Atena in acea perioada si au primit acceptul de a se inscrie in competitii.

Au fost reprezentate 14 tari, sportivii luand startul in cadrul a noua discipline sportive: atletism, ciclism, scrima, gimnastica, tir, natatie, tenis, haltere, lupte. Cele mai numeroase delegatii au fost ale Greciei, Germaniei, Frantei si Marii Britanii.

Ceremonia a fost deschisa de regele George I al Greciei, in fata a 60.000 de spectatori veniti pe Stadionul Panathinaikos, arena construita in 330 si restaurata inainte de JO, gratie unei donatii de ultim moment a lui Georgios Averof. Imnul JO din 1896 a fost compus de Spiros Samaras (muzica) si Kostis Palamas (versuri), in 1960 aceasta compozitie devenind imnul oficial al Olimpiadei (decizie luata de CIO in 1958).

Americanii, pe primul loc in clasamentul medaliilordin prima editiea JO

Primii atleti care au intrat in arena au participat la mansa intai de calificari a probei de 100m, cursa in care Francis Lane, un student din Princeton, a trecut primul linia de sosire. Primul campion olimpic, dupa mai bine de 1.500 de ani, a fost americanul James Connolly (in proba de triplusalt), un student la Harvard ce a parasit scoala pentru a putea participa la JO. De altfel, americanii au fost cei care au dominat prima editie a Jocurilor Olimpice moderne la atletism, castigand noua din 12 probe (nu au reusit sa obtina aurul in cursele de 800m, 1.500m si maraton).

Top 3 medalii:

1. Statele Unite ale Americii - 20 medalii (11 aur, 7 argint, 2 bronz)

2. Grecia - 46 medalii (10 aur, 17 argint, 19 bronz)

3. Germania - 13 medalii (6 aur, 5 argint, 2 bronz)

Spiridon Louis - eroul national

Olimpiada din 1896 a gazduit primul maraton, proba bazata pe legenda solului grec Philippides, care a alergat pe campiile Maratonului pana la Atena, pentru a duce vestea victoriei atenienilor in fata persilor. Proba de maraton, care s-a desfasurat pe o distanta de 42,195 km, a dat Greciei un erou national. Spiridon Louis a fost primul sportiv care a intrat in arena, dupa ce a preluat conducerea cu patru km inainte de final, si a castigat la o distanta de peste sapte minute fata de atletul clasat pe locul al doilea. Desi conationalii sai au vrut sa-l "ingroape" in daruri, Louis a cerut doar o caruta pentru a cara apa, proaspatul medaliat olimpic fiind cioban intr-un mic oras din Grecia.

Inotul - testul de supravietuire

Probele de inot de la prima editie a JO erau adevarate "lectii de supravietuire". Pentru distantele mai lungi, inotatorii erau dusi cu barca in larg pe mare si erau lasati sa inoate inapoi catre mal. Inotatorul ungur Alfred Hajos, cel care s-a impus in probele de 100m si 1.200m, avea sa declare mai tarziu ca dorinta sa de a supravietui "a depasit dorinta de a castiga".

Dupa incheierea primei editii a JO, atat spectatorii cat si concurentii au cerut ca Atena sa fie in continuare gazda, dar Coubertin a dorit ca JO sa fie o competitie internationala, astfel incat a refuzat aceasta propunere. Jocurile Olimpice s-au reintors in Atena abia in 2004.