​La o diferență de 22 de ani, un nou scandal de dopaj ține capul de afiș la Jocurile Olimpice. Există elemente comune, dar și lucruri care separă categoric cele două povești. Vorbim despre Andreea Răducan la JO Sydney 2000 și Kamila Valieva la JO Beijing 2022.

Kamila ValievaFoto: Sergei Bobylev / TASS / Profimedia

Andreea Răducan și Nurofenul care a stat în calea gloriei

La doar 16 ani, Andreea a uimit lumea gimnasticii cu evoluția sa la Sydney, în cadrul Jocurilor Olimpice de Vară.

Concursul individual compus de pe tărâm australian a adus un rezultat fantastic pentru România: Andreea Răducan, Simona Amânar și Maria Olaru aflându-se pe podium (aur / argint / bronz).

Moment unic la JO Sydney 2000:

Sursa video: TVR

Bucuria fantastică a fost curmată de anunțul CIO (Comitetul Olimpic Internațional): Andreea Răducan a fost testată pozitiv la pseudoefedrină, substanță interzisă la acel moment care s-ar fi găsit, conform oficialilor români, într-o pastilă de Nurofen pe care gimnasta a luat-o la sfatul medicului lotului pentru a trata o răceală.

Munca unei fete de doar 16 ani s-a văzut risipită, iar medalia de aur i-a fost retrasă sportivei noastre.

La acea ediție a JO, Andreea Răducan a cucerit o medalie de aur în proba pe echipe și una de argint la sărituri.

Cu toate că o anchetă a scos la iveală nevinovăția Andreei, TAS (Tribunalul de Arbitraj Sportiv) a decis că regulamentul antidoping trebuie să fie respectat, iar gimnasta din România a rămas fără o medalie atât de importantă.

Raluca Olaru, Ion Țiriac, Andreea Răducan și Simona Amânar, după discuția cu reprezentanții TAS - 27 septembrie 2000

Sursa foto:

TORSTEN BLACKWOOD / AFP / Profimedia

Kamila Valieva și pastilele bunicului

La 22 de ani distanță, un nou scandal de dopaj zguduie Jocurile Olimpice, aici fiind vorba despre o ediție de iarnă.

Kamila Valieva (15 ani - noua stea a patinajului artistic feminin) a picat un test antidoping. Până aici, avem aceeași situație precum cea a Andreei Răducan. Asemănările însă se opresc.

Vorbim de un test făcut la Sankt Petersburg, pe 25 decembrie 2021, iar Rusada (Agenția Antidoping din Rusia) a primit rezultatele pe 7 februarie 2022 (în timpul JO Beijing) de la un laborator din Stockholm.

Substanţa identificată a fost trimetazidina, folosită pentru ameliorarea anginei pectorale şi interzisă de WADA din 2014, deoarece favorizează circulaţia sângelui.

Sportiva s-a apărat spunând că din greșeală a luat pastilele bunicului său, acesta suferind de unele probleme cu inima.

New York Times scrie că eşantionul ei ar conţine şi medicamentele pentru inimă Hipoxen şi L-carnitină, care nu sunt pe lista celor interzise de Agenţia Mondială Antidoping.

Însă, există un mare însă, directorul executiv al Agenţiei Antidoping din Statele Unite, Travis Tygart, a declarat că beneficiile unei astfel de combinaţii de substanţe "par să vizeze creşterea rezistenţei, reducerea oboselii şi o eficienţă mai mare în utilizarea oxigenului".

New York Times și diferențele dintre cele două cazuri de dopaj

Tot New York Times scrie într-un alt material amplu că cele două povești seamănă doar până la punctul în care implică două copile (Andreea avea 16 ani, iar Kamila are 15) care fac în general ce le spun antrenorii și medicii din lotul olimpic (de multe ori fără să știe neapărat ce pastile introduc în corp).

Există însă un contrast important în tratamentul aplicat rusoaicei, aceasta având voie să concureze la JO 2022, în pofida faptului că a picat în mod evident un test antidoping (medicament pentru inimă).

CIO se apără și spune că dacă rusoaica va câștiga joi proba individuală feminină de la Beijing (se află pe primul loc după programul scurt), ea nu va primi medalia până la soluționarea cazului.

Tribunalul de Arbitraj Sportiv și-a motivat decizia de a-i permitei rusoaicei să participe prin următoarele: nu este un verdict final, ci o recunoaștere a faptului că excluderea ei ar avea consecințe care nu ar putea fi anulate dacă, în cele din urmă, și-ar dovedi nevinovăția.

Tot New York Times vorbește despre faptul că medicamentul găsit în proba de urină a patinatoarei din Rusia ar avea legătură cu o mai mare rezistență și energie.

Trimetazidina însoțită de celelalte două substanțe (n.r. Hipoxen şi L-carnitină) găsite în corpul sportivei fac puțin probabil ca ea să fi luat în mod neintenționat medicamentul în această combinație.

Revenind în timp la episodul Andreea Răducan, sursa citată mai menționează că au fost foarte puțini cei care au susținut că gimnasta română și-ar fi îmbunătățit performanța grație acelei concentrații de pseudoefedrină.

În plus, la aceeași ediție a Jocurilor Olimpice (Sydney 2000) Andreea Răducan a mai fost testată în două rânduri, iar rezultatul a fost de fiecare dată negativ.

Drept dovată, gimnasta a rămas cu medaliile de la echipe (aur) și sărituri (argint).

Într-un interviu pentru sursa citată, fosta gimnastă Dominique Moceanu (campioană cu echipa SUA la JO 1996 de la Atlanta) spune că orice pastilă i-ar fi indicat medicul de la echipa olimpică ar fi luat, fără să-și pună cel mai mic semn de întrebare. Dominique a lucrat cu celebrul Bela Karolyi, atât de cunoscut și în gimnastica românească.

Cu toate acestea, Moceanu spune că este incorect față de ceilalți sportivi că patinatoarea Kamila Valieva a fost lăsată să concureze în continuare la JO 2022 Beijing.

S-ar putea să te intereseze și: