2020 - Anul marilor dispariții în sportul mondial: Kobe Bryant și Diego Maradona, în capul listei

de A.I.     HotNews.ro
Joi, 31 decembrie 2020, 13:52 Sport | Alte sporturi


Diego Maradona si Kobe Bryant
Foto: Colaj foto
​Anul 2020 va rămâne în memoria întregii lumi nu doar prin faptul că a fost afectat de pandemia de coronavirus, ci şi prin trecerea în nefiinţă a doi uriaşi ai sportului: Diego Maradona şi Kobe Bryant.

Principalele decese din sport, din 2020, conform News.ro:

12 ianuarie – PAULO GONCALVES (40 de ani), motociclism


Pilotul portughez de motocros Paulo Goncalves, de la echipa Hero, a decedat în timpul etapei a VII-a a Raliului Dakar, în Arabia Saudită. Goncalves a fost victima unei căzături, la kilometrul 276 al probei speciale dintre Riyad şi Wadi Al-Dawasir.

El a fost găsit în stare de inconştienţă şi în stop cardio-respirator de echipa medicală ajunsă la locul accidentului. După o încercare de resuscitare, el a fost transportat cu elicopterul la spitalul din Layla, unde a fost constatat decesul.

Paulo Goncalves, campion mondial de rally cross country, în 2013, a ocupat locul al doilea la ediţia din 2015 a Raliului Dakar, după spaniolul Marc Coma.

24 ianuarie – EDWIN STRAVER (48 de ani), motociclism


Edwin Straver s-a accidentat grav la Raliul Dakar, la 16 ianuarie, în penultima etapă, el suferind o fractură în partea superioară a coloanei cervicale. Inima sa s-a oprit zece minute, după care sportivul a fost reanimat şi transportat la un spital din Riad. El a rămas câteva zile la Riad, iar apoi, deşi era în stare critică, a fost transportat în Olanda, unde a murit.

26 ianuarie – KOBE BRYANT (41 de ani), baschet


Fostul baschetbalist Kobe Bryant a încetat din viaţă după ce elicopterul în care se afla împreună cu încă opt persoane s-a prăbuşit în Calabasas, Los Angeles. În elicopter se afla şi fiica sa în vârstă de 13 ani, Gianna. Nimeni nu a supravieţuit.

Bryant, care s-a retras din activitatea sportivă în aprilie 2016, după 20 de ani petrecuţi la LA Lakers, era căsătorit şi avea patru fiice.

Kobe Bryant a câştigat cinci titluri de campion NBA cu Los Angeles Lakers, trei cu numărul 8 purtat pe tricou şi două cu 24, a fost desemnat cel mai bun jucător din ligă în 2008, cel mai bun baschetbalist al finalelor din 2009 şi 2010, a fost selecţiont de 17 ori pentru All Star Game şi a fost desemnat de patru ori cel mai bun jucător din meciul vedetelor.



1 februarie – ILIE BĂRBULESCU (62 de ani), fotbal

Născut la Piteşti, Bărbulescu a jucat la FC Argeş, FC Olt, Petrolul, Steaua, CS Mioveni şi Callatis Mangalia. Cu Steaua, fostul fundaş a cucerit Cupa Campionilor Europeni, în 1986, Supercupa Europei, în acelaşi an, titlul naţional, în 1985, 1986, 1987, şi Cupa României, în 1985 şi 1987. Cu FC Argeş, el a câştigat titlul naţional, în 1979. La echipa naţională, Bărbulescu a evoluat de cinci ori.

În martie 2008, Ilie Bărbulescu a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Sportiv, Clasa a II-a.

16 februarie – HARRY GREGG (87 de ani), fotbal

Harry Gregg a făcut parte în urmă cu mai multe decenii din echipa lui Matt Busby de tineri jucători talentaţi, supranumită “Busby Babes”. El a fost achiziţionat de Manchester United în decembrie 1957 cu 23.000 de lire sterline, o sumă record în acel moment pentru un portar. La 6 februarie 1958, avionul care transporta echipa de la Belgrad s-a prăbuşit la Munchen, unde făcuse o escală.

Au murit 23 de oameni. Gregg a salvat atunci câteva persoane: pe Vera Lukic, soţia însărcinată a unui diplomat iugoslav, pe fiica acesteia Vesna, dar şi pe Bobby Charlton, Dennis Viollet, Matt Busby şi Jackie Blanchflower. Două săptămâni mai târziu, Manchester United, cu Gregg în poartă, a eliminat Sheffield Wednesday din Cupa Angliei.

Gregg a jucat pentru Manchester United în perioada 1957-1966. La finalul carierei de fotbalist, el a fost legitimat la Stoke City (1966-1967). “Eroul de la Munchen” a făcut parte şi din naţionala Irlandei de Nord (25 de meciuri în perioada 1954-1964). El a fost apoi antrenor: Shrewsbury Town (1968-1972), Swansea City (1972-1975), Crewe Alexandra (1975-1978), Carlisle United (1986-1987).

21 martie – LORENZO SANZ (76 de ani), fotbal

Fost preşedinte al clubului Real Madrid, Sanz a încetat din viaţă la Madrid, din cauza coronavirusului.

Lorenzo Sanz a fost preşedintele clubului Real Madrid în perioada 1995-2000.



26 martie – MICHEL HIDALGO (87 de ani), fotbal

Fost selecţioner al naţionalei de fotbal a Franţei, Hidalgo a încetat din viaţă la Marsilia, la patru zile după ce a împlinit 87 de ani.

Hidalgo a antrenat echipa Franţei timp de opt ani, în perioada 1976-1984. Cu el la conducere, francezii au câştigat titlul european în 1984.

29 martie – JOSE LUIS CAPON (72 de ani), fotbal


Legendă a clubului Atletico Madrid, Capon a încetat din viaţă din cauza unei pneumonii, după ce a fost găsit infectat cu coronavirus.

Capon a jucat pentru Atletico în perioadele 1970-1971 şi 1972-1980, în 269 de meciuri oficiale, şi a câştigat patru trofee cu echipa madrilenă.

30 martie – MARTIN TUDOR (43 de ani), fotbal


Fostul portar al FC Steaua Martin Tudor a decedat în urma unui infarct.

Martin Tudor a evoluat la Jiul Petroşani, Olimpia Satu Mare, Steaua Bucureşti, CFR Cluj şi Univeristatea Cluj. A adunat 184 de meciuri în prima ligă şi două titluri de campion, ambele cucerite cu Steaua Bucureşti, în 2001 şi 2005.

După retragerea din activitate, el a îmbrăţişat cariera de antrenor de portari, lucrând la Steaua, Universitatea Craiova, FC Ittihad, Juventus Bucureşti şi Sportul Snagov, dar şi la prima reprezentativă.



31 martie – PAPE DIOUF (68 de ani), fotbal

Fost preşedinte al clubului Olympique Marseille, Diouf a murit în Senegal după ce a fost infectat cu Covid-19.

Jurnalist în anii '80, Diouf a fost apoi impresar, având jucători precum Marcel Desailly, Basile Boli, William Gallas, Samir Nasir sau Didier Drogba. Numit preşedinte la Olympique Marseille în 2005, el a fost demis de Robert Louis-Dreyfus în 2009. În 2018 a plecat din Marsilia pentru a locui la Dakar.

6 aprilie – RADOMIR ANTIC (71 de ani), fotbal


Antic, fost antrenor la Real Madrid, Atletico şi FC Barcelona, a murit după o lungă luptă cu pancreatita.

Radomir Antic a evoluat ca fotbalist la echipe precum Partizan, Fenerbahçe, Zaragoza sau Luton. Ca antrenor, el a pregătit Real Madrid, Atlético de Madrid şi Barcelona, dar a fost şi selecţioner al Serbiei. În sezonul 1995/1996, el a reuşit să câştige campionatul şi Cupa Spaniei cu Atletico Madrid, echipă pe care a antrenat-o timp de cinci sezoane.



7 aprilie – DONATO SABIA (56 de ani), atletism

Fostul atlet a încetat din viaţă din cauza coronavirusului, la un spital din Potenza.

Donato Sabia s-a clasat pe locul 5 la 800 m în 1984, la Los Angeles, şi pe poziţia a şaptea în aceeaşi probă, la JO de la Seul, în 1988. În 1984, el a câştigat medalia de aur la Campionatele Europene în sală.

12 aprilie – STIRLING MOSS (90 de ani), Formula 1

Fostul pilot de Formula a decedat după o lungă suferinţă, la locuinţa sa din Londra.

El a pilotat în Formula 1 la echipe ca Mercedes-Benz, Maserati, Vanwall, Cooper, Lotus şi HWM, între 1951 şi 1961, perioadă în care a luat startul în 66 de mari premii şi a câştigat 16 grand prix-uri, cele mai multe dintre piloţii care nu au reuşit să obţină titlul mondial.

Moss a fost de patru ori vicecampion mondial. Sirling Moss a concurat şi în afara Formulei 1, în alte serii automobilistice, obţinând 212 succes în carieră. În 1955, el a câştigat cursa de raliuri Mille Miglia, o competiţie de 1.000 de mile în Italia.

Moss a fost nevoit să se retragă în 1962, după un accident suferit la Goodwood, în urma căruia a stat în comă o lună şi a fost paralizat şase luni. El a continuat să concureze în curse de maşini de epocă până la vârsta de 81 de ani.

11 mai – DAN LĂZĂRESCU (49 de ani), fotbal


A murit fostul arbitru asistent FIFA Dan Lăzărescu, în ultimii ani consilier pe probleme de arbitraj la Telekom Sport. Lăzărescu a fost găsit căzut în baie, iar medicii ajunşi la faţa locului nu au mai putut face nimic.

Dan Lăzărescu a fost delegat ca asistent la 92 de meciuri din Liga I şi la 96 în Liga a II-a. Unul dintre cei mai promiţători arbitri ai generaţiei sale, Dan Lăzărescu s-a retras la doar 35 de ani, în 2004, din cauza unor probleme medicale. După retragere, el a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor.


13 mai – SHOBUSHI KANJI (28 de ani), sumo

Luptătorul japonez de sumo a murit din cauza Covid-19, fiind primul sportiv de nivel înalt care a decedat ca urmare a acestui virus. Shobushi era spitalizat din 8 aprilie şi era la terapie intensivă din 19 aprilie. El avea şi diabet.

16 mai – CONSTANTIN RADU (RADU I, 75 de ani), fotbal


Fostul fotbalist a decedat în urma unei boli incurabile. El a fost campion cu FC Argeş în sezonul 1971-1972.

22 mai – LUIGI SIMONI (81 de ani), fotbal

Antrenorul Luigi Simoni, recordmenul promovărilor în Serie A, a decedat la aproape un an după ce a suferit un accident vascular cerebral.

Cea mai mare performanţă a lui ca antrenor a fost câştigarea Cupei UEFA, în 1998, când antrena echipa Inter Milano, după o finală cu Lazio, scor 3-0, la Paris. În sezonul 1998/1999, Simoni a fost demis de la Inter şi înlocuit de Mircea Lucescu.

"Gigi" Simoni are în palmares şapte promovări din Seria B în A cu mai multe echipe. Printre formaţiile pe care le-a pregătit în cariera sa de peste 35 de ani se numără Genoa, Brescia, Pisa, Cremonese, Lazio, Napoli, Piacenza, Torino, Siena şi ŢSKA Sofia.

Ca jucător (mijlocaş ofensiv), el a evoluat la Mantova, Napoli, Torino, Juventus, Brescia şi Juventus.

30 mai – BOBBY JOE MORROW (84 de ani), atletism

Triplu campion olimpic, fostul sprinter american a decedat din cauze naturale, la locuinţa sa din San Benito.

La Melbourne, în 1956, Morrow s-a alăturat conaţionalului său Jesse Owens, singurul până atunci care câştigase aurul în probele de 100 m, 200 m şi ştafetă 4X100 m la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice.

Morrow s-a retras din atletism în 1958, înainte de a reveni pentru scurt timp în 1960, când a încercat fără succes să se califice la Jocurile Olimpice de la Roma.

2 iunie – VIZI IMRE (83 de ani), baschet

Vizi Imre a fost component al Universităţii Cluj-Napoca în perioada 1957-1974 şi a strâns aproximativ 200 de selecţii la echipele naţionale ale României. Alături de reprezentativa tricoloră, el a participat la Campionatul European din 1959, desfăşurat la Istanbul.

În anul 1964, Imre s-a evidenţiat în meciul celebru pe care baschetbaliştii români l-au disputat împotriva unei selecţionate a starurilor din NBA. Atunci, Vizi Imre a fost cel mai bun marcator al tricolorilor, prin cele 24 de puncte reuşite.

5 iunie – KURT THOMAS (64 de ani), gimnastică


Primul gimnast american care a câştigat medalia de aur la Campionatele Mondiale a încetat din viaţă la câteva zile după ce a suferit un accident vascular cerebral.

De-a lungul carierei, Thomas a câştigat opt medalii la Campionatele Mondiale, inclusiv trei de aur. La ediţia din 1978 a CM de gimnastică, Thomas a obţinut prima medalie de aur pentru gimnastica americană masculină.

În 1985, Kurt Thomas a jucat în filmul artistic Gykata. Thomas a fost analist ABC Sports la Jocurile Olimpice din 1984 şi a fost inclus în Hall of Fame al gimnasticii în 2003.

20 iunie – SVEIN ARNE HANSEN (74 de ani), atletism


Preşedintele European Athletics a murit după ce la 15 martie suferise un accident vascular cerebral. Svein Arne Hansen a fost ales la conducerea federaţiei continentale de atletism în 2015 şi reales în 2019.

25 iunie – IONUŢ POPA (67 de ani), fotbal


Antrenorul Ionuţ Popa a decedat la Spitalul Judeţean Arad. În urmă cu mai mult de un an, tehnicianului i-au fost descoperite tumori la nivelul capului, care nu puteau fi operate.

În cariera lui de antrenor, Popa a pregătit echipele UTA, FC Bihor, Poli iaşi, CS Mioveni şi ACS Poli Timişoara. Ultima dată a stat pe banca echipei UTA Arad.



28 iunie – MARIAN CISOVSKY (40 de ani), fotbal

Fostul jucător al echipei Poli Timişoara a murit la şase ani după ce a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică.

Cisovsky a evoluat în carieră la Inter Bratislava, Zilina, Artmedia Petrzalka, Politehnica Timişoara (în perioada 2008-2011) şi la Viktoria Plzen. Pentru naţionala Slovaciei, fostul fundaş a disputat 15 meciuri.

8 iulie – ALEX PULLIN (32 de ani), snowboard

Dublu campion mondial la snowboard cross, Pullin a murit înecat, în timp ce pescuia cu harponul în apropiere de Sydney.

Alex Pullin a fost purtătorul de drapel al Australiei la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, în 2014, şi a câştigat titlul mondial la snowboard cross în 2011 şi 2013.

10 iulie – JACK CHARLTON (85 de ani), fotbal

Fost fundaş legendar la Leeds United, campion mondial cu Anglia şi fost selecţioner al Irlandei a murit la locuinţa sa din Northumberland. El fusese diagnosticat cu limfom anul trecut şi avea şi demenţă.

Charlton a fost unul dintre personajele cel mai iubite din fotbalul englez, el mai pregătind echipe precum Sheffield Wednesday, Middlesbrough şi Newcastle. El a condus Irlanda la Euro-1988 şi la Cupa Mondială din Italia, din 1990.

10 iulie – LARA VAN RUIJVEN (27 de ani), patinaj viteză


Olandeza a murit după ce a fost diagnosticată cu o boală autoimună.

Van Ruijven a câştigat titlul mondial la 500 m, anul trecut, la Sofia. Ea a obţinut medalia de bronz la Jocurile Olimpice din 2018, la ştafetă 3.000 m.

17 iulie – EKATERINA ALEXANDROVSKAIA (20 de ani), patinaj artistic


Patinatoarea rusă, care a reprezentat în ultimii ani Australia la competiţiile internaţionale, a încetat din viaţă la Moscova. Potrivit presei, ea s-ar fi sinucis sărind de la fereastra unui apartament.

Ekaterina Alexandrovskaia s-a născut la 1 ianuarie 2000, la Moscova. Ea a reprezentat Rusia până în 2016, când a fost invitată să concureze pentru Australia.

În 2017, ea a câştigat titlul mondial la patinaj artistic perechi la juniori, alături de australianul Harley Windsor. Alexandrovskaia şi Windsor au câştigat şi Grand Prix-ul pentru juniori în 2017, precum şi titlul naţional în Australia de două ori, în 2017 şi 2019.

12 septembrie – NAVID AFKARI (27 de ani), lupte

Iranianul, găsit vinovat pentru că a ucis un funcţionar în timpul unei manifestaţii din 2018, a fost executat la Shiraz. Afkari a mărturisit iniţial că l-a omorât pe funcţionar, însă ulterior al a afirmat că a făcut mărturisirea după ce a fost torturat şi că de fapt nu îl ştia pe bărbatul care a fost omorât.

31 octombrie – MARIUS ZALIUKAS (36 de ani), fotbal

Fostul fundaş lituanian a murit la câţiva ani după ce a fost diagnosticat cu o scleroză laterală amiotrofică.

Jucătorul avea 29 de selecţii în naţionala Lituaniei. Zaliukas a jucat de-a lungul carierei la echipe precum Inkaras Kaunas (2002-2003), FBK Kaunas (2004-2006), FK Silute (2004), Heart of Midlothian (2006-2013), Leeds (2013-2014) şi Glasgow Rangers (2014-2015).

25 noiembrie – DIEGO ARMANDO MARADONA (60 de ani), fotbal


Starul argentinian a încetat din viaţă în locuinţa sa din Dique Lujan, cauza fiind insuficienţă cardiacă acută, la un pacient cu cardiomiopatie dilatativă, insuficienţă cardiacă congestivă care a generat edem pulmonar acut. Decesul său a venit după ce, la 3 noiembrie, Maradona a fost supus unei intervenţii chirurgicale pe creier, operaţie făcută pentru un hematom subdural. După deces au apărut suspiciuni de neglijenţă, justiţia deschizând o anchetă pentru a afla dacă fostul jucător a primit îngrijirile medicale.

Trupul neînsufleţit al lui Maradona a fost depus pentru câteva ore la palatul prezidenţial din Buenos Aires, unde mii de fani şi-au luat rămas bun de la idolul lor.

La meciuriile din acea perioadă s-a ținut un moment de reculegere în memoria lui Maradona, iar Napoli a schimbat numele stadionului său din San Paolo în Diego Armando Maradona.

Diego Armando Maradona, născut pe 30 octombrie 1960, în Lanús, Provincia Buenos Aires, Argentina, este considerat de către mulţi din lumea fotbalului (inclusiv jurnalişti sportivi, foşti şi actuali jucători, fani) ca fiind cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor, împărţind cu Pelé titlul de Jucătorul Secolului decernat de FIFA.

De-a lungul carierei sale de jucător profesionist, Maradona a jucat pentru Argentinos Juniors (1976-1980), Boca Juniors (1981, 1995-1998), FC Barcelona (1982-1984), Napoli (1984-1991), FC Sevilla (1992-1993) şi Newell's Old Boys (1993-1994).

În cariera sa internaţională, a jucat pentru naţionala Argentinei 91 de meciuri şi a marcat 34 de goluri. A participat la patru turnee finale ale Campionatului mondial de fotbal FIFA., incluzând Cupa Mondială din 1986, când, în calitate de căpitan de echipă, a condus Argentina spre titlul final, învingând în ultimul act Republica Federală Germană şi câştigând Balonul de Aur, premiul pentru cel mai bun jucător al turneului.

La acelaşi turneu, în meciul pentru sferturile de finală, disputat împotriva Angliei, a marcat două goluri în victoria Argentinei cu scorul de 2-1, goluri care l-au consacrat la nivel mondial. Primul gol a fost marcat cu mâna şi numit ulterior Mâna lui Dumnezeu, conform declaraţiilor fotbalistului, iar al doilea gol a fost înscris după o cursă de aproximativ 60 de metri în care a driblat şase jucători englezi, gol care a fost desemnat ulterior golul secolului.

În 1991, a fost suspendat după ce a fost depistat pozitiv cu cocaina, în Italia, iar în 1994 a fost exclus de la Cupa Mondiala din SUA, găsit dopat cu efedrina. El a avut probleme de sănătate din cauza consumului de cocaină şi nu de puţine ori a avut conflicte cu jurnalişti şi cu oficiali din fotbal.

Maradona a devenit, în noiembrie 2008, selecţionerul Argentinei, el având anterior doar două experienţe scurte şi lipsite de succes ca antrenor, la echipele Mandiyu de Corrientes (1994) şi Racing Club (1995). După Cupa Mondială din 2010, unde Argentina a fost eliminată în sferturile de finală, Federaţia Argentiniană a anunţat că a decis să nu-i mai prelungească înţelegerea.

Apoi a mai pregătit pe Al Wasl FC şi Fujairah (Emiratele Arabe Unite), iar în 2018 a devenit antrenor la echipa mexicană Dorados de Sinaloa, de unde a plecat în 2019 pentru a prelua Gimasia de la Plata.



29 noiembrie – VIOREL TURCU (60 de ani), fotbal

Născut la 9 august 1960, Viorel Turcu a jucat în cariera de profesionist, începând din 1977 şi până când s-a retras, în 1992, la FC Argeş, Steaua, Dinamo, FC Olt Scorniceşti, UTA Arad, Nistrul Chişinău şi Szarvasi Vasas. A câştigat titlul în Liga 1 cu FC Argeş, Dinamo şi Steaua şi Cupa României în două rânduri cu cele două echipe bucureştene. A adunat şi 7 selecţii pentru echipa naţională, reuşind să înscrie o dată.

29 noiembrie – PAPA BOUBA DIOP (42 de ani), fotbal

Fostul internaţional senegalez Papa Bouba Diop a încetat din viaţă după o lungă suferinţă, potrivit L’Equipe el suferind de scleroză laterală amitrofică.

Diop a intrat în istoria fotbalului senegalez înscriind singurul gol la meciul cu Franţa, de la Cupa Mondială din 2002, primul gol al senegalezilor în istoria CM. Senegalezul a jucat de-a lungul carierei la cluburi ca Lens, Portsmouth, AEK Atena şi West Ham. Ultima dată, el a evoluat la Birmingham City, până în 2013.

8 decembrie – ALEJANDRO SABELLA (66 de ani), fotbal

Sabella, selecţioner al Argentinei finalistă la Cupa Mondială din 2014, a murit din cauza unui cancer.

Selecţioner în perioada 2011/2014, Sabella s-a retras din activitate după Cupa Mondială, unde Argentina a fost învinsă de Germania în prelungiri, scor 1-0.

După o carieră de jucător în care a evoluat pentru River Plate, Estudiantes, Sheffield United şi Leeds, Sabella a deveit antrenor în 2009, la Estudiantes, reuşind câştigarea Copei Libertadores.

9 decembrie – PAOLO ROSSI (64 de ani), fotbal

Rossi, campion mondial cu naţionala de fotbal a Italiei în 1982, a încetat din viaţă din cauza unui cancer.

Paolo Rossi a jucat toată cariera în Italia, la echipele Juventus, Como, Vicenza, Perugia, Milan şi Hellas Verona, Pentru naţionala Italiei, a evoluat în 48 de meciuri şi a înscris 20 de goluri, în perioada 1977-1986. A obţinut şase trofee cu Juventus, între care şi Cupa Cupelor în 1984.



13 decembrie – OTTO BARIC (87 de ani), fotbal

Fost selecţioner al Croaţiei, Austriei şi Albaniei, Baric a încetat din viaţă din cauza coronavirusului.

Otto Baric a fost unul dintre cei mai de succes antrenori croaţi şi selecţionerul Croaţiei (2002-2004).

De-a lungul carierei, Baric a antrenat numeroase echipe, între care şi VfB Stuttgart (1985-1986), Rapid Viena (1982-1985, 1986-1988) şi Fenerbahce (1997-1998). Ultima dată, el a pregătit naţionala Albaniei, în 2006-2007. Cu Rapid Viena a obţinut zece trofee.

14 decembrie – GERARD HOULLIER (73 de ani), fotbal


Houllier a murit la câteva zile după ce a suferit o operaţie la aortă.

Gerard Houllier a debutat ca antrenor în prima ligă franceză la Lens, apoi a mai pregătit echipele PSG, Liverpool, Olympique Lyon şi Aston Villa. A câştigat campionatul cu PSG, în 1985, având o echipă din care făceau parte jucători ca Bats, Fernandez, Rocheteau, Susic. Cu Liverpool, a obţinut Cupa Angliei, Cupa Ligii, Cupa UEFA şi Supercupa Europei, în sezonul 2000/2001, şi din nou Cupa Ligii, în 2002/2003. Ca antrenor al formaţiei din Lyon, Houllier a fost de două ori campion al Franţei, în 2006 şi 2007.

La prima reprezentativă a Cocoşului galic, el a fost mai întâi secundul lui Michel Platini, între 1988 şi 1992, şi principal, între 1992 şi 1993. Din nefericire, el rămâne în istoria selecţionerilor francezi cu ratarea calificării la CM-1994, când, deşi avea nevoie de numai un punct în ultimele două partide din preliminarii pentru a ajunge la turneul final, Franţa a pierdut, acasă, atât în faţa Israelului, scor 2-3, cât şi a Bulgariei, scor 1-2.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1861 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by