Locul 47 la Rio, cu doar cinci medalii, dintre care un bronz obtinut de un luptator rus naturalizat. Cum se explica acest bilant dezastruos pentru o tara obisnuita cu pozitiile fruntase in sport? Dr. Simona Petracovschi, prodecan al Facultatii de Educatie Fizica si Sport de la Universitatea de Vest din Timisoara, face o radiografie dura a sportului romanesc: nereformat si neadaptat la cerintele noii societati, corupt - la fel ca multe alte sectoare ale vietii publice.

Simona PetracovschiFoto: Arhiva personala

Dr. Simona Petracovschi, autoare a mai multor studii despre organizarea sportului in comunism vs. societatea actuala, arata ca sportul romanesc are nevoie si de schimbarea pedagogiei si renuntarea la metode punitive, dar si la organizarea pe baze reale a sportului pentru toti.

Profesoara timisoreanca atrage atentia asupra nevoii ca primariile sa investeasca in sportul pentru copii - conditie esentiala pentru cresterea bazei de selectie necesare apoi sportului de performanta.

Citeste interviul integral cu dr. Simona Petracovschi (interviu realizat via email):

Rep: Romania a avut un bilant slab la JO de la Rio in comparatie cu precedentele Olimpiade. Care credeti ca sint principalele cauze?

Simona Petracovschi: In sport, sistemul nu s-a schimbat si nu s-a adaptat la noua societate, a functionat din inertie, pe baza a ceea ce s-a construit in comunism. Pana in 2004, rezultatele au mai venit, dar dupa 2004 a inceput sa se vada lipsa reformatarii sistemului.

Dupa '89, si sportul - la fel ca si alte domenii - a fost si este dominat de coruptie.

Daca in 1967 Legea Sportului prevedea ca "sportul este prioritate nationala" si s-au luat masuri in transformarea lui, legea din 1996 si 2000 ramane doar la nivel declarativ; niciun partid, incepand cu 1990, in platforma sa, nu a luat nicio masura reala cu exceptia celor la nivel declarativ. Presa da exemple din Italia (CONI) sau Anglia si cum au finantat aceste tari sportul si au putut sa il dezvolte, insa nici macar Ion Tiriac nu a putut sa schimbe legea si sa primeasca finantare totala de la Loteria Nationala, ci doar un procent. Insa nimeni nu stie suma exacta. Interesant este ca romani care au emigrat au restartat si format sisteme in diferite tari (exemplu - dl. Adrian Stan in gimnastica din Anglia).

Sportul ca forma de ascensiune sociala pentru sportivi (proveniti din clase sociale defavorizate) nu mai poate fi motto-ul general, trebuie schimbat modelul. Trebuie schimbata si pedagogia (renuntat la sanctiuni, pedepse si batai), trebuie adaptate si metodele. In trecut, datorita bazei mari de selectie, daca sportivul nu se adapta singur, era eliminat si inlocuit rapid. Astazi, ar trebui acompaniat si ajutat sa se adapteze in drumul spre marea performanta. Psihologul sportiv in Romania e aprope inexistent, iar Psihologia sportului...

Rep: Credeti ca exista cauze administrative care explica aceste rezultate? Ma gindesc la atributiile impartite ale Ministerului Sportului, Comitetului Olimpic si federatiilor sportive?

Simona Petracovschi: Relatia dintre MTS, federatii si COSR poate fi una dintre explicatii in contextul imposibilitatii restartarii sistemului de sport din Romania. Cu siguranta, sunt probleme la nivel de fiecare institutie, dar si la nivel de colaborare si functionalitate intre cele trei. Coruptia e principala cauza in federatii. Presa a relatat ce se intampla la Federatia Romana de Patinaj, Ciclism, Box, etc. privind banii, iar mostenirea comunista - bazele sportive - reprezinta un patrimoniu important si o miza mare.

Incercarile lui Ion Tiriac si Octavian Morariu de a restructura sistemul s-au lovit in permanenta de acest obstacol. Ramane de vazut daca COSR ar fi fost un mai bun administrator al sportului decat federatiile (vezi ultimele anchete cu firma de echipamente pentru Rio, etc.) insa fiecare isi apara cu disperare ceea ce detine …si aceasta nu are nicio legatura cu obiectivele de performanta ale loturilor, selectia, cresterea numarului de legitimari sau infiintarea de noi cluburi sportive.

Spre exemplu, in Timisoara, pe malul Begai erau inainte de `89 sase baze sportive. In prezent, in mare parte sunt transformate in localuri. De analizat ce se intampla in toata tara.

Rep:. Ultimii 26 de ani au adus si o dramatica scadere demografica. Daca ne uitam la piramida demografica observam o scadere semnificativa a grupelor de populatie cuprinsa intre 16 - 30 de ani, virsta optima pentru sport. Credeti ca scaderea bazei de selectie e una dintre explicatii pentru scaderea performantelor sportului romanesc?

Simona Petracovschi: Consider ca nu scaderea demografica este principala cauza a scaderii bazei de selectie in sport. Pana la scaderea demografica, sportul se confrunta cu alte probleme.

Baza de selectie a scazut si din cauza mesajului pe care sportul de performanta il transmite. Sacrificiile pe care le cere marea performanta pur si simplu nu merita efortul in contextul actual din Romania. Pentru ce? Pentru o renta viagera - singura politica a guvernului (plus premierea si aces la studii superioare la facultatile de stat de educatie fizica si sport fara plata). Iar ca renta sa fie una importanta (~ 8000 lei) trebuie sa ai un palmares de erou olimpic. In conditiile in care in Romania inca se aplica deviza "ori scoala, ori sport", riscul este prea mare sa mizezi totul pe sport.

Daca mesajele despre valorile sportului ar viza si alte valori importante, si nu doar scaparea de saracie, sau altele transmise (si acelea prea putin) prin campaniile TV facute pana acum (gen « Lasa-ti copilul sa devina o legenda », «Tara, tara, vrem campioane », « Exista un dac in fiecare din noi » ) populatia ar avea o alta intelegere a fenomenului.

Cand se va colabora cu Ministerul Sanatatii in primul rand pentru aspecte ce vizeaza sanatatea populatiei si importanta si aportul activitatilor fizice in mentinerea ei, atunci primul pas va fi facut. De acolo, la aspecte ce tin de socializare, incluziune sociala, inlaturarea discriminarii, apoi la placerea de a practica o activitate fizica vom putea spune ca am pus bazele noului sistem si ca vom avea multi practicanti reali si nu doar scriptici, ca la Daciada. Apoi se va putea face si selectie si valorile si talentele vor putea fi identificate! Iar mai departe, conduse catre marea performanta cu alte metode decat cele opresive.

Rep: In mediul rural traieste aproximativ 45% din populatia Romaniei. Credeti ca tinerii si copiii din mediul rural au acces real la practicarea sportului, sau sint ignorati in procesele de selectie?

Simona Petracovschi: Chiar daca in perioada comunista mare parte a sportivilor proveneau din mediul rural, cred ca sportul in mediul rural nu a existat niciodata in mod real. Poate doar fotbalul, dar aici este o alta poveste. In perioada comunista, sistemul de selectie era foarte bine conturat si avea un rol important in sport.

O caracteristica majora o reprezentau testele antropometrice: la anumite ramuri sportive (vezi canotajul si exemplul dat de dna Lipa) se mergea in Moldova si se facea selectie, chiar daca acolo copiii nu fusesera niciodata intr-o barca, nu stiau sa inoate pentru satul respectiv nu avea rau sau lac si nici bazin de inot. Principiul pe care se facea aceasta selectie era cel al ascensiunii sociale: sportul oferea ceea ce mediul rural si familia nu ar fi oferit niciodata copilului.

Astazi, lucrurile nu prea mai pot fi realizate asa - nici statul nu mai asigura toate cheltuielile ca sa muti copilul la oras si sa-l finantezi. Pe de alta parte, este fals! selectia nu mai poate fi facuta in acest mod. Copilul trebuie sa mearga la ramura de sport la initiere si de acolo sa treaca prin toate etapele de selectie. Sigur ca proiecte sociale precum "Sportul pentru toti" ar fi binevenite si ar permite accesul la sport al copiilor din mediul rural, dar si al altor categorii (vezi sportul paralimpic sau alte categorii dezavantajate de populatie). Dar acestea trebuie sa vizeze drepturile copilului / cetateanului de a practica un sport si nu doar interesul statului de a avea rezultate in confruntari olimpice. Nu mai suntem in perioada razboiului rece…. Statul trebuie sa investeasca in cetateni.

Pana cand primariile nu vor investi in sport (alte ramuri decat fotbalul) nu va exista sport in mediul rural.

In trecut, antrenorul avea in fisa postului deplasari la gradinite si scoli, analiza antropometrica si teste specifice fiecarei ramuri sportive. Pe baza analizelor, copiii erau selectionati si indreptati catre diferite ramuri. Astazi, lucrurile stau diferit. Si ar trebui sa fie altfel, in sensul ca daca ar exista infrastructura sportiva in care mare parte a populatiei ar practica sportul, ar exista baza de selectie.

Luam exemplul gimnasticii, cel mai discutat referitor la scaderea numarului de practicante in Romania, care functiona pe modelul "Nadia Comaneci". Daca ar exista complexe sportive in fiecare oras unde sa existe sute / mii de copii care sa vina regulat la gimnastica in etapa de initiere, cu scopul de a forma un corp armonios, tinuta, dezvoltare motrica, etc. cu siguranta s-ar putea face o selectie si catre performanta, vezi mai departe elita, dar ar exista si acea cultura pentru gimnastica, transmisa mai departe.

Fiecare familie va sti ca e indicat ca la varsta de 4-6 ani sa isi duca copiii la gimnastica (va sti ce beneficii are), iar daca nu exista continuitate, in etapa urmatoare se poate indrepta catre alta ramura sportiva (de exemplu inot, tot cu scop utilitar). Sau, chiar daca nu e selectionat catre performanta, sa i se ofere ocazia practicarii gimnasticii fara obiective de performanta, doar pentru dezvoltare personala.

Ce s-a intamplat cu miile de fetite din proiectul "Tara, tara vrem campioane" care nu au trecut testele? Au avut dreptul sa faca gimnastica de placere, in continuare, sau au fost eliminate? Daca pentru gimnastica de performanta nu au fost selectionate, totusi au dreptul sa o practice?

Sistemul nostru vizeaza strict performanta si marea performanta. Acea piramida, cu sportul pentru toti la baza si cel de elita in varf, nu mai exista. Unele cluburi private se ocupa de educatia motrica a copiilor, bineinteles contra cost. Macar ele o fac acolo unde gasesc o bucatica de infrastructura. Si cluburile finantate de stat ar trebui sa aibe in vedere aceast aspect.

Rep: Intr-o lucrare din 2013 scriati despre nostalgia publicului romanesc fata de succesele trecute si impactul acestei nostalgii asupra organizarii sportului. Vedeti modificari semnificative acum, in 2016, fata de situatia descrisa dupa Olimpiada de la Londra?

Simona Petracovschi: Nu vad schimbari, doar ca problema e si mai grava… Poate de data aceasta vor fi pregatiti cei de la COSR, MTS si federatii sa poarte acea discutie pe care o anuntau in presa. La Londra, cei de la COSR anuntau ca vor sa demareze trecerea federatiilor sportive sub tutela lor (transformarea COR in COSR in anul 2004 anunta acest lucru la nivel de denumire), insa acest lucru nu s-a intamplat si nici nu cred ca dl. Alin Petrache (seful Comitetului Olimpic si Sportiv) ar fi putut fi agentul schimbarii.

Poate daca se vor lua masuri la nivel de guvern si se va discuta la acest nivel despre situatia sportului, atunci se va declansa ceva. Altfel, la nivel de MTS-COSR, lucrurile vor ramane la fel.

Rep: Ce solutii de politici publice si de ordin organizatoric / administrativ se impun pentru revitalizarea sportului romanesc de performanta?

Simona Petracovschi: In prezent, se vorbeste si la nivel de minister de necesitatea dezvoltarii "sportului de masa" (termen impropriu, masele de oameni interesau ideologia comunista, in prezent e important individul, deci termenul cel mai adecvat este "sportul pentru toti"). Se vine cu propunerea ca "Daciada" sa fie reluata… Consider ca in lipsa de reale politici publice facute pe baza de studii si analize (aici ar fi importanti si cercetatorii din domeniu, dar ministerul nu lucreaza cu asa ceva) se reproduce rapid un sistem care a functionat candva, dar doar scriptic. La fel ca si economia comunista, si sportul de masa raporta in comunism un numar imens de participanti la competitia Daciada, dar cifrele erau fictive.

Cand se va rezolva problema sportului pentru toti consider ca se va putea construi pe baze reale si puternice un sport de performanta. Pana atunci, se va miza fie pe noroc, fie se vor chema fosti sportivi inapoi catre performanta, fie se vor naturaliza sportivi straini. De construit, mai putin.

Ca sa construiesti sportul pentru toti, trebuie pornit de la investitii in baza materiala, corelate cu programe si politici subventionate de catre stat care sa permita accesul la practicarea sportului la toate categoriile de varsta, clasa sociala, etnie, gen, abilitati/dizabilitati. Consider ca acesta este primul pas, de aici sa se faca selectia primara catre sport de performanta si sa continue pana la marea performanta. Daca baza aceasta nu este construita corect, restul va fi fals.

Chiar daca, dupa cum am argumentat mai sus, se cer schimbari inca de la nivelul sportului pentru toti, la nivel de sport de performanta cred ca s-ar putea face cateva schimbari pornind de la colaborarea cu fiecare minister in parte, macar in privinta proiectelor pe fonduri europeene. Fiecare sa aibe o subaxa care sa permita organizatiilor din domeniul sportului (locale, judetene sau nationale) sa aplice pentru proiecte de dezvoltare.

Astfel, la fostul POSDRU - actualul POCU - ar trebui sa se poata aplica pe axa educatiei fie pentru dezvoltarea cadrelor didactice (antrenori, profesori) fie la elevi/sportivi/adulti. Sunt multe cazuri sociale de sportivi minori care din cauza situatiei familiale nu mai pot continua sportul; sau, din contra, acolo unde au o indemnizatie sportiva, sportivii sustin familia. Aici ar trebui sa aplice cluburile sportive locale ca sa isi poata sustine sportivii, antrenorii, sa isi construiasca infrastructura. Bineinteles, ar fi vorba de un management la alt nivel. Atata timp cat Ministerului Tineretului si Sportului nu i se aloca bugetul necesar pentru dezvoltare, poate acesta ar putea fi o solutie pentru cluburile si asociatiile care vizeaza performanta si lupta ca sa performeze.

Bineinteles, mai e vorba si de urmatoarele aspecte, evidentiate si in dezbaterile din presa: modificarea Legii sportului, schimbarea Legii sponsorizarii, plus definirea clara a procentului si sumei care ii revine MTS din accizele pe tutun, alcool si din jocurile de noroc.