Unul dintre cele mai conservatoare sporturi din lume pare să fi ajuns şi el la ora schimbărilor. Însă unii spun că aceste posibile schimbări, menite să menţină tenisul actual şi relevant, în pas cu timpurile, riscă să afecteze însăşi structura de rezistenţă a acestui sport dacă sunt implementate greşit.
Până anul acesta, discuţiile despre schimbarea formatelor şi regulilor în tenis apăreau periodic, dar erau mai degrabă focuri de paie: izbucneau brusc, provocate de vreun incident de pe teren sau câte o declaraţie riscantă din conferinţele de presă, făceau prăpăd printre fani şi jurnalişti câteva zile şi se stingeau când apărea următorul subiect fierbinte. Aşa au venit şi au trecut de nenumărate ori: introducerea unui ceas care să cronometreze timpul dintre puncte, propunerea ca băieţii să joace două seturi din trei la Slamuri sau ca fetele să joace trei seturi din cinci, eliminarea avantajului şi înlocuirea decisivului cu un super tie-break ca la dublu, schimbarea formatului Cupei Davis etc.
Anul acesta însă lucrurile s-au schimbat: de la jurnalişti şi fani dezbaterea a ajuns în sălile de conferinţă ale forurilor legiuitoare. Pentru prima dată, şefii WTA şi ATP au vorbit deschis despre intenţia de a încerca modificări care să aducă mai mulţi fani tineri către sport, pe de o parte, şi de a da curs cererilor televiziunilor pentru o predictibilitate mai mare a programului, pe de altă parte. Milenialii, acest grup de tineri crescuţi odată cu tehnologia se dovedeşte destul de greu de apucat şi descifrat de către marketeri. Eterogen şi foarte abil, gaşca milenială este expertă în a disemina informaţia şi nu prea mai este dispusă să consume pasiv şi răbdător tot ce i se serveşte. Cuvintele de ordine sunt interactivitate şi concizie. µSpune ce ai de spus repede, eventual şi interesant, în aşa fel încât să contribuim şi noi cu ceva.
Felul în care sportul este prezentat acestei generaţii devine din ce în ce mai vizual, mai emoţional, mai uşor de digerat şi de shareuit. Singurul lucru care nu s-a schimbat de vreo sută de ani? Tenisul însuşi şi mai ales scorul său.
E uluitor, dar singura schimbare majoră în scorul din tenis a fost introducerea tie-breakului în 1965. Bineînţeles, a durat vreo două decenii pentru ca schimbarea să fie implementată peste tot şi chiar şi acum, trei din cele patru Grand Slamuri nu joacă tie-break în decisiv.
Scurtarea meciurilor este o chestiune delicată: pe de o parte nu vrei să afectezi potenţialul de luptă gladiatorială al tenisului, pe de altă parte nu vrei nici ca fanii să adoarmă sau să schimbe programul şi jucătorii să îşi distrugă corpurile. Deşi poate milenialii încă nu sunt majoritari printre votanţii din sondaje, în câţiva ani, maxim un deceniu, vor avea treizeci plus de ani şi vor avea mai multă forţă în economia consumului de sport. Iar dacă trendul micşorării atenţei va continua (şi cred că va continua, la câtă informaţie se produce), nici generaţia de după mileniali nu va excela la capitolul răbdare. De aceea discuţia despre modificarea formatului meciurilor a depăşit faza dezbaterii de amorul artei şi a ajuns subiect pe agenda oragnizatorilor şi jucătorilor.
Citeşte articolul complet, cu detaliile modificărilor propuse, pe Treizecizero.ro
3
1
