18 septembrie 2000 este data cea mai importanta din istoria inotului romanesc, ziua in care misterioasa Diana Mocanu avea sa cucereasca medalia de aur in proba de 100 de metri spate a Olimpiadei de la Sydney, dupa o cursa in care si-a ridiculizat si pierdut in bazin toate adversarele. Neintelegerile avute cu antrenoarea Laura Sachelarie si epuizarea nervoasa acumulata (nu a avut niciun fel de copilarie din cauza antrenamentelor), au determinat-o sa se retraga prematur.
Cu concurente pe masura (Mai Nakamura - Japonia, argint la mondialele din 1998, Sandra Volker - Germania, bronza la mondiale, Nina Jivanevskaia - Spania, la a patra olimpiada), Diana a reusit un timp de 1:00.21 de minute, nou record olimpic al probei. Vechea performanta ii apartinuse unguroaicei Kristina Egerszegi (1:00.68) si fusese stabilita la Barcelona, pe 28 iulie 1992.
Performanta nu avea insa sa fie singulara, trei zile mai tarziu, pe 21 septembrie 2000, braileanca avand sa urce pe cea mai inalta treapta a podiumului si in proba de 200 de metri spate, cu o performanta de 2:09.21.
Un lucru era clar, Olimpiada de la Sydney a scos la iveal noua regina a inotului romanesc si mondial, o fata venita de pe bancile scolii (implinise 16 ani in iulie 200) care a castigat de-o maniera categorica doua medalii de aur.
Retrasa din activitate la numai 21 de ani, Diana Mocanu a ales sa se dedice antrenoratului, cariera ei putand fi asemanata cu o cometa: a venit, a castigat, s-a retras.
