Infasurat intr-un steag la Serbiei, Jovic a pornit la drum marti din orasul sau natal, Cacak, avand la el doar un rucsac si o harta a lumii: "Am decis sa merg pe un drum mai putin cunoscut si planuiesc sa merg pe jos pana in Africa de Sud. In drumul meu voi face autostopul si voi folosi transportul in comun de fiecare data cand va fi posibil", a declarat suporterul sarb potrivit Reuters.
"Planiesc aceasta excursie de peste un an. Voi calatori prin Bulgaria, Turcia, Egipt, Sudan, Etiopia si Botswana si sper ca echipa nationala sa imi dea destule motive de bucurie atunci cand voi ajunge acolo", a adaugat suporterul sarb.
Serbia va juca primul meci de la Cupa Mondiala 2010 in 13 iunie, in Pretoria, impotriva selectionatei statului Ghana. In 18 iunie, sarbii vor intalni Germania in Port Elizabeth, iar peste cinci zile se vor deplasa in Nelspruit pentru meciul cu Australia.



















Dupa care, urmeaza si explicatia -- va parcurge distanta pe jos, adica pe cat posibil cu autostopul si transportul in comun. Ce poate fi mai clar decat atat???
La o gandire inca si mai adanca, pentru cei mai multi dintre noi si avionul e, la urma urmelor, tot un fel de transport in comun.
Asa incat poate bravul suporter s-ar multumi sa mearga pe jos doar pana la aeroport.
Adik e explicat mai clar ca "pe jos" inseamna pe pamant (incluzand automobile) si nu "pe jos" in sensul in care intelegem noi toti (walking).
Si eu merg pe jos in fiecare zi deci fac 15 KM dus-intors pana la servici ...din cand in cand mai merg si pe sus dar mai rar ca nu-mi permit.
:))
la fotbal e o vorba, sarbilor daca le dai 4 goluri, ei iti dau 5.
cat despre autostopistul lor, are aproape 70 de zile la dispozitie.
Nici cel de-al Doilea Razboi Mondial nu l-a oprit din pasiunea sa. A mers la meciurile lui “U” chiar si la Sibiu, unde Universitatea s-a refugiat dupa ce Nord-Vestul Transilvaniei a revenit Ungariei, in urma Tratatului de la Viena.
Batranul a tinut sa urmareasca pe viu si meciul de la Budapesta, dintre Ujpest si Steaua. Bineinteles ca a mers pe jos.
“Am stat in galeria romanilor. N-o fost probleme sa intru in stadion. M-am descurcat, asa cum ma descurc de cand lumea. Lumea vorbeste frumos cu mine”, povesteste nea Costica.