Se pare ca la ora meciului cu Franta vremea va fi frumoasa. Adica urata. Adica frumoasa din punctul de vedere al celor mai multi dintre noi, dar urata din punctul de vedere al selectionerului si al catorva jucatori mai putini prieteni cu balonul.

Concret, prognoza meteo a INMH spune ca sansele de ploaie sunt scazute, deci daca nici oamenii care intretin terenul de la Constanta nu-l vor uda in exces, e foarte posibil ca Piturca sa piarda un atuu in razboiul cu francezii. Si asta in conditiile in care oricine stie ca intr-un razboi trebuie speculata orice sansa de castig.

Razboi? Mda, e o exagerare. Desi de ani buni disputele tari sunt promovate la TV ca niste razboaie, realitatea este ca sportul asta n-are nicio legatura cu asa ceva. Peste tot in lume, fotbalul este in primul rand un spectacol care bucura fanii veniti pe stadion sa-l vada sau pe cei ramasi acasa in fata televizorului.

Cand vine insa vorba despre “nationala” noastra, lucrurile nu mai stau deloc asa. Ne plangem de mila ca suntem cam slabuti si trebuie sa facem orice pentru a iesi de pe teren cu punct sau cu puncte.

Majoritatea declaratiilor date inainte de acest joc anticipeaza o evolutie fricoasa, de aparare a putinului pe care il avem sau pe care putem spera sa-l obtinem.

In aceste conditii, singura modalitate prin care Piturca ar putea fi determinat sa pregateasca aceasta intalnire ca pe un meci de fotbal, si nu ca pe un razboi, ar putea fi apelarea laturii sale superstitioase.

Cineva sa-i spuna cat mai rapid ca inca de prin Evul Mediu, traditia in zona aceasta geografica este de-a pierde razboaiele. Da, se castiga mai castiga ici-colo cate-o batalie punctuala, dar razboaie extrem de rar.

Iar atunci cand totusi se castiga un razboi, avantajele ulterioare sunt dezamagitoare. Cum s-a intamplat si dupa campania de calificarea la EURO 2008.