Text de Mircea Mester:

HotNews.roFoto: Hotnews

Încurajați de succesul exfoliant pe care națiunea sud-africană l-a repurtat în 2010, acolo unde cel mai des întâlnit mod de achiziție a unui telefon mobil este țeava-n ceafă, brazilienii au pus mână de la mână, buzunar de la buzunar și favela de la favela pentru a aduce în cuibul propriu cea mai mare sărbătoare a lumii fotbalului: Campionatul Mondial. Iar pentru a fi siguri că totul va fi impecabil la ora la care arbitrul va fluiera startul primei întâlniri a turneului – în eventualitatea în care fluierul nu va dispărea misterios pentru a fi atașat la vreo oală cu presiune, după modelul panourilor de pe autostrada spre Constanța – Brazilia a pus la punct toate elementele, până-n cel mai mic detaliu. De exemplu, că tot veni vorba de Africa de Sud și de celebrul Mondial al Vuvuzelelor de acum patru ani, autoritățile Cariocas au avut grijă să copieze până-n cel mai mic pătrățel al caietelor de matematică logica falimentară a sud-africanilor.

Stadionul nimănui

Să luăm deunăzi exemplul stadionului din Manaus, o localitate aflată exact la dracu’-n praznic, în mijlocul Pădurii Amazoniene. Un oraș atât de izolat, încât vârful Pângărațiului pare centrul vechi din București în zi de meci într-o comparație directă. Dar pentru că brazilienii au o economie care duduie ca o vacă venită după o zi de păscut în parcarea de la mall, oamenii și-au pus în cap să construiască în Manaus un stadion de 300 de milioane de dolari al cărui principal scop în viață va fi să găzduiască un meci între Anglia și Italia care la fel de bine putea fi jucat mult mai ieftin la Chiajna, de exemplu. Și cum Manaus e așezat într-o zonă în care Daniil Sihastrul s-ar fi sinucis lent, principalul mod de acces aici este reprezentat de navele de mare tonaj sau de avion, un drum pe șosea până acolo fiind echivalent cu o cursă de 24 de ore care are loc între blocurile din Militari. Lucru care a însemnat că întreg stadionul ăsta a trebuit să fie construit din părți aduse cu vaporul de prin Portugalia, Marea Britanie și Alpha Centauri, tocmai pentru ca brazilienii să simtă că, deși nu au ce pune pe masă, au la dispoziție oricând un stadion pe care nu va juca nimeni după Mondial. Pentru că, era să uit, cele mai bune echipe din Manaus joacă în a doua ligă braziliană, ceea ce înseamnă că noul stadion va fi numai bun de transformat în baie municipală după încheierea ostilităților.

De ce spun că brazilienii au copiat metehnele sud-africanilor? Pentru că la ediția anterioară a World Cup am putut admira meciuri pe superba arenă Nelson Mandela Bay din Port Elizabeth, un stadion de câteva sute de milioane de cotcodaci care de la Mondialele din 2010 încoace a ieșit în evidență mai ales prin încercarea (eșuată) de record mondial la numărul de femei îmbrăcate în bikini aflate în același loc în același timp. Pe bune.

Una peste alta, în următoarele 31 de zile vom vedea cele mai bune echipe echipe naționale din lume strângându-se într-o țară care găzduiește cele mai frumoase carnavaluri, plaje și victime ale infracțiunilor din întreaga lume. Să le trecem în revistă înainte de a le vedea la treabă în încleștări care variază ca intensitate între Spania-Olanda, finala anterioarei ediții, și superbul Honduras-Ecuador, un meci la care nu s-ar uita nici măcar jucătorii celor două echipe dacă n-ar fi implicați în povestea asta.

GRUPA A

Grupa rezervată tradițional gazdei competiției beneficiază la această ediție de aportul naționalei Auriverde, un clișeu pe care-l veți auzi în comentariul de la TVR mai des decât auziți alarmele rablelor din parcarea pe care-o aveți în fața blocului într-o seară cu grindină. Sprijinită de toate păturile sociale ale Braziliei, adică bogații, săracii, mega-săracii și ultra-mega-săracii, naționala țării gazdă așteaptă enorm de la Neymar, vedeta echipei care va putea fi recunoscută ușor pe teren după freza în formă de papagal ud. Croația este a doua favorită la calificarea din Grupa A. Vorbim despre o națiune pe care noi o admirăm fotbalistic până la piele încă din 1998, an în care pătrații ne-au eliminat în șaisprezecimi la Mondialul din Franța. De această dată, însă, Victor Pițurcă a fost îndeajuns de vizionar încât să ne ferească de o nouă dezamăgire, astfel că vom privi relaxați cum croații vor încerca să se califice mai departe. În această grupă a căzut și naționala Mexicului, ai cărei jucători și susținători sunt încă bulversați de faptul că pentru a ajunge unde-i lumea bună au fost nevoiți să treacă granița înspre sud, nu înspre nord, așa cum cere tradiția. Și cum fiecare grupă trebuie să aibă și un outsider, acesta se numește aici Camerun, națională a cărei vârstă medie reală bate spre 54 de ani și care a refuzat să urce în avionul de Brazilia din cauza unor certuri între fotbaliști și federație pe marginea primelor pe care componenții echipei trebuie să le încaseze. Apropo de bani, vedeta echipei africane este Eto’o, un jucător care până acum un an era cel mai bine plătit din lume în timp ce activa la Anji Mahachkala. O situație la fel de logică precum o eventuală calificare a Camerunului din grupe la acest mondial.

GRUPA B

În timp ce unele grupe de la acest Mondial se scaldă în anonimitatea unor echipe care nici măcar nu au habar unde le sunt granițele pe hartă, Grupa B găzduiește campioana și vicecampioana mondială de la turneul final anterior, Spania și Olanda urmând să joace chiar prima partidă a grupei. Dacă Spania va încerca să profite de impresia bună pe care o lasă de ceva vreme la echipele de club portughezul Ronaldo și argentinianul Messi, Olanda se va baza pe același concept de fotbal total care a eșuat până acum în trei finale de campionat mondial. De notat prezența spiritului geniului lui Victor Pițurcă și în această grupă, olandezii ajungând la Mondiale doar prin mila și compasiunea strategului selecționer al României, care i-a lăsat pe componenții Oranje să câștige cu 4-0 la Amsterdam, dar cu doar 4-1 la București. Să nu și-o ia în cap. Grupa B este completată de selecționata statului Chile, o țară cu o formă atât de interesantă încât poate fi traversată pe jos fie într-o oră, fie în cinci ani, în funcție de direcția în care o apuci. Australia este a patra echipă din această grupă, prezența Socceroos fiind rezolvată după meciuri de foc cu Iordania, Oman și Irak. În cazul calificării în faza următoare, jucătorii naționalei Australiei au promis că vor filma cinci sezoane dintr-o nouă emisiune care va fi transmisă de Animal Planet.

GRUPA C

Columbia este echipa favorită în a treia grupă de la Mondiale, sud-americanii încercând să profite de lipsa României la acest turneu final pentru a se califica în sfârșit în fazele eliminatorii. Pentru a celebra acest potențial eveniment, columbienii l-au inclus în lot implicit pe Faryd Mondragon, care la Mondialul din 1998 a primit cel mai frumos gol marcat de Adrian Ilie pentru România. Mondragon are astăzi 42 de ani și, dacă nu va muri de bătrânețe în Brazilia, se va retrage în munți după turneul final în timp ce nepoții și strănepoții îi vor duce mai departe numele. Coasta de Fildeș (Cote d’Ivoire pentru snobi) este a doua națională care-și va încerca norocul în Grupa C, Didier Drogba și frații Toure încercând să se califice după studiul foarte atent al jocului lui Mățel și Bogdan Stancu. Motivul: cei doi s-au întâlnit în baraj cu Grecia, a treia echipă a acestei grupe, naționala elenă fiind favorita caselor de pariuri la numărul de telespectatori care vor adormi la meciurile sale din cadrul acestui Mondial. Deși pleacă din postura de outsideri, jucătorii din Japonia vor miza pe strategii murdare, profitând de faptul că seamănă între ei: lotul de jucători ai naționalei Țării Soarelui Răsare va fi completat la nevoie cu fotbaliști odihniți, aceștia fiind aleși dintre cei mai dedicați fani japonezi din tribune.

GRUPA D

O grupă cu trei campioane mondiale care vor încerca să se încurce una pe cealaltă sub atenta supraveghere a naționalei din Costa Rica, ai cărei componenți probabil că la această oră regretă că s-au calificat la Campionatul Mondial, unde îi așteaptă 270 de minute de spectacol privit chiar de pe scenă, din pielea personajului. Anglia este una dintre aceste campioane mondiale, inventatorii fotbalului încercând încă o dată să dovedească faptul că ceaiul înmoaie pizza într-un duel care se anunță de zile mari și calde cu Italia. De altfel, pentru englezi e un turneu special: cum nu s-au apropiat de vreun trofeu mondial sau european în afara celui din 1966, jucat pe teren propriu, oamenii vor trage să arate lumii întregi că fizica poate să bată imaginația la ea acasă. Italia, în schimb, face ce-a făcut întotdeauna: confirmă faptul că, deși pastele pică greu la stomac, un 1-0 sincer e mai bun decât un 0-1 chinuit. În aceeași grupă se infiltrează și Uruguay, Suarez și Cavani fiind garanțiile unei echipe care va încerca să demonstreze că buturuga mică răstoarnă oala cu spaghetti.

Citeste continuarea pe blogul lui Mircea Mester