Trei ani si jumatate va intra dupa gratii Uli Hoeness, fostul presedinte al clubului FC Bayern München. Un rege al fotbalului si al carnaciorilor bavarezi. Caci firma sa HoWe, veche de treizeci de ani, produce anual carnaciori in valoare de 45 de milioane de euro. Dar Hoeness, la 62 de ani, nu e numai atat. In lunga sa viata si cariera, el a fost un apropiat si chiar consilier ocazional al multor politicieni germani. Vastele sale „politic connections” nu l-au ajutat pe Uli in proces. Insa un partid si un sef de partid trag foloase din intens mediatizatul caz.

Uli HoenessFoto: Agerpres

De evaziunea fiscala a lui Uli Hoeness, fiscul bavarez a aflat din presa. Revista Stern, de orientare social-democrata, a facut investigatii si l-a demascat pe Hoeness pe cand incepea campania electorala pentru alegerile legislative din 2013, in Germania. Social-democratii au inceput sa tune si sa fulgere impotriva evazionistilor fiscali, cerand legi mai aspre, in incercarea de a puncta la electoratul de stanga.

Fiscul german a incercat in mod repetat sa limiteze evazionismul fiscal, mai ales in directia vecinilor din Elvetia, cumparand chiar, in mod nelegal, CD-uri cu date despre evazionisti. Cu toate acestea, practica evazionista s-a bucurat mai degraba de clementa, in Germania, fiind considerata, multa vreme, un „delict cavaleresc”. Si asta, pentru ca nu doar super-bogatii incearca sa mai economiseasca din darile catre stat, ci si multi intreprinzatori sau oameni economi, doritori sa-si pastreze capitalul adunat cat mai nealterat.

In ianuarie 2009, fostul sef al Postei Germane, Klaus Zumwinkel, a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare si plata unui milion de euro, tot pentru evaziune fiscala. Desi „pacatosul fiscal”, cum spun nemtii (Steuersünder) n-a intrat dupa gratii, condamnarea a avut un rol exemplar. De atunci, atat in virtutea pataniei lui Zumwinkel, cat si ca urmare a sperietorilor agitate mereu de catre fisc, nenumarati evazionisti fiscali s-au autodenuntat si si-au platit retroactiv datoriile catre statul german.

Si Uli Hoeness s-a autodenuntat in ianuarie 2013, ceea ce nu i-a folosit chiar deloc in proces. Argumentul a fost ca declaratia fiscala ar fi fost incompleta. Ceea ce poate fi un adevar. Celor 3,5 milioane de euro neimpozitate li s-ar mai fi adaugat alte 23,7 milioane, obtinute din speculatii la bursa. Informatiile au fost insa livrate la dosar in ultima clipa. A avut oare Hoeness, la banii lui, un expert contabil sau un consultant fiscal chiar atat de prost, care sa-l infunde in noroi si mai mult?

A fost el insusi chiar asa naiv, incat sa-si imagineze ca, odata pornit Panzerul justitiei germane, mai e loc de tertipuri si ascunzisuri sub pres? Nu stim. Din procesul incheiat joi, 13 martie, chiar daca despre acesta s-a scris pe larg in toata presa germana, n-am reusit sa aflam adevaratul motiv pentru care s-a tergiversat declararea diferentei de suma, care l-a incriminat si mai mult pe Hoeness.

Stim doar ca procesul s-a incheiat la München chiar in saptamana premergatoare alegerilor locale din Bavaria, unde marea infruntare e intre CSU si SPD. Social-democratii au condus primaria generala a München-ului, timp de douazeci de ani. Acum, Christian Ude (SPD) nu mai poate candida, din motive de varsta. Crestin-socialii spera sa-si poata impune candidatul, pe Josef Schmid. Si la Nürnberg, primarul general Ulrich Maly e de la SPD. Insa in toata Bavaria, Uniunea Crestin-Sociala domina net, raportul fata de social-democrati fiind de peste 4:1.

CSU si presedintele sau Horst Seehofer sunt „piatra de temelie” a Uniunii CDU/CSU, de centru-dreapta. Fara Bavaria cea bogata si partidul sau monolit, crestin-democratii germani nu sunt asa puternici. De aceea, atat in campania electorala de anul trecut cat si ca proaspeti parteneri in coalitia de guvernare a Germaniei, social-democratii si presedintele lor incearca sa-si consolideze cat mai mult pozitia, „sapand” pe unde se poate si cat se poate, la temelia altora, chiar si a partenerilor de coalitie.

Presedintele SPD Sigmar Gabriel, ministru al economiei si energiei, dar si vicecancelar, adica al doilea om in guvern dupa Merkel, e un om politic ambitios. La alegerile legislative din 2013, planul initial era ca SPD-ul sa prezinte un tandem de contracandidati la functia de cancelar: pe el insusi, Gabriel, alaturi de Frank-Walter Steinmeier, fost si actual ministru de externe, care a mai esuat si in 2009, in confruntarea cu Merkel pentru functia de cancelar.

A candidat pana la urma, pentru SPD, Peer Steinbrück, care dupa pierderea alegerilor si-a luat adio de la cariera politica de partid. Un esec pentru Steinbrück, o trambulina pentru Sigmar Gabriel, ajuns al doilea om de la varful executivului german. Iar social-democratii nu inceteaza, pe tema evazionismului fiscal -o tema legitima dealtfel-, sa castige si acum capital electoral.

SPD l-a numit pe ministrul de finante al Bavariei, Markus Söder (CSU), „ocrotitorul pacatosilor fiscali” si a lansat niste intrebari-incuietoare: „De ce s-a angajat asa tare premierul de land bavarez [n.r. Horst Seehofer -CSU] in semnarea acordului fiscal cu Elvetia?” si „L-a informat guvernul de land bavarez pe Uli Hoeness despre stadiul tratativelor in vederea acestui acord?”.

Pe Uli Hoeness insusi, aceste sageti politice in care este implicat si numele lui il intereseaza acum, probabil, foarte putin. El a renuntat sa faca recurs la sentinta de condamnare la trei ani si jumatate de inchisoare, data de tribunalul de land din München. Riscul era sa primeasca si mai mult, caci procuratura a cerut peste cinci ani. Uli Hoeness si-a dat insa demisia din functiile de presedinte al FC Bayern München e.V. si de presedinte al Consiliului de Administratie al FC Bayern München AG.

Hoeness va fi inchis, cu mare probabilitate, in inchisoarea din Landsberg am Lech. Acest lucru mai dureaza insa, pana la pronuntarea sentintei ca fiind definitiva. Nici procuratura nu a facut recurs la Tribunalul Federal. „Vor mai trece cu siguranta cateva saptamani, inainte ca sa mearga la inchisoare”, a declarat purtatoarea de cuvant a Tribunalului Regional din München, Andrea Titz, pentru televiziunea germana ZDF.

„Apoi, trebuie ca inchisoarea sa aiba loc liber–si apoi vine, candva, invitatia de a intra in detentie. Oricum, Hoeness are sanse bune la o celula singla, deoarece trei sferturi dintre cele 565 de locuri sunt concepute asa”. Uli Hoeness poate intra si intr-o semi-detentie „daca se comporta regulamentar si daca nu exista pericol ca ar putea fugi”, a mai explicat Titz.

Anton Bachl, seful Federatiei angajatilor din penitenciare, vine si cu alte detalii. Printre acestea, ca Hoeness va renunta probabil la hainele personale, pentru a opta pentru „uniforma” generala a detinutilor din Bavaria, care este de culoare albastra. „Si intre detinuti exista invidii”, a spus el. De asemenea, Hoeness va trebui sa lucreze 40 de ore pe saptamana. „Ar putea sa i se dea de lucru la macelaria inchisorii – ca fabricant de carnati este deja calificat”, a adaugat Bachl, pentru Heute.de.