Sambata seara, pe Camp Nou, Xavi Hernandez a fost profund miscat la minutul de reculegere tinut in memoria fostului selectioner al Spaniei, Luis Aragones, decedat simbata dimineata, intr-un spital din Madrid. Potrivit gsp.ro, mijlocasul spaniol a dat publicitatii o scrisoare deschisa despre cel mai important antrenor din cariera sa. Cel care si-a asumat orice risc cu el, care l-a responsabilizat si l-a transformat in lider. Iata, mai jos, rindurile emotionante dedicate de Xavi mentorului sau.

"Dumneavoastra nu sinteti japonez, dumneavoastra intelegeti ce spun". Asta mi-a spus intr-o noapte. Parca il vad, in camera unui hotel si stiu ca-mi va lipsi. Mult. Pentru ca eu tineam mult la Luis Aragones. Si cu Luis am vorbit mult.

Stiam ca nu se simtea bine, dar niciodata nu m-am gindit ca are ceva atit de grav, ca ne va parasi atit de curind, in felul acesta. "Sint bine, sint bine", imi spunea cind il intrebam. Vorbeam din cind in cind cu el, pentru ca pentru mine mereu, din prima zi in care l-am cunoscut, a fost un exemplu absolut. Cred ca este antrenorul cu care am petrecut cele mai multe ore vorbind despre fotbal. Urca in camera si vorbeam ore intregi, uneori despre stil "asta e cheia, Xavi, sa stim ce vrem sa jucam", mereu vorbeam despre importanta de a aduce impreuna jucatorii tehnici si despre cit era de important sa nu iti fie teama de nimeni, de nici o echipa, indiferent cit de mult ar alerga fata de tine. "Tu si cu mine stim ca mingea alearga mai mult decit ei. Si ca ne ne descurcam mai bine cu balonul decit ei", mi-a spus. Cu Luis am cele mai frumoase amintiri despre o discutie, despre o intilnire pe coridor, de o intilnire la masa, pentru ca mereu ramineai cu ceva dupa ce vorbeai cu el. Si mereu avea dreptate, mereu.

Luis iti spunea in fata totul; te urmarea la antrenament, se apropia de tine si-ti spunea: "Dumneavoastra faceti pe desteptul cu mine, ati venit sa va antrenati si nu vad ca faceti asta. Mie nu-mi plac nesimtitii! Si pleca. Luis nu te mintea niciodata, iti spunea in fata. "Tu nu joci pentru ca ai fost o rusine saptamina asta", "Esti obosit sau ce?", "Azi ai fost fantastic, saptamina asta o sa faci totul perfect", "Crezi ca sint prost, ca sint timpit?" Asa era Luis, de aproape, veritabil.

Acum citeva zile mi-am amintit o poveste despre prima data cind m-a convocat la nationala. Nu ma chemase la prima actiune si, in septembrie, abia ajunsesem si el ma astepta. "Ce credeai dumneata? Ca nenorocitul asta batrin nu o sa te aduca la lot, a?" Iar eu, speriat, i-am zis: "Nu, nu, nici o clipa nu am gindit asa ceva, mister". Si el, in cel mai pur stil Luis, mi-a spus: "Da, da, da, crezi ca ma pacalesti. Hai sus si vorbim dupa aceea". Si am vorbit si in ziua aia ore in sir.

Luis e fundamental in cariera mea si in istoria La Roja. Fara el, nimic nu ar fi fost la fel, imposibil. Cu el a inceput totul, pentru ca ne-a adunat pe noi, cei mici, Iniesta, Cazorla, Cesc, Silva, Villa... Cu Luis am facut o revolutie, am schimbat furia cu mingea si am demonstrat lumii ca se poate cistiga jucind bine. Daca nu cistigam Euro, nu cistigam nici Mondialul, binenteles, ca, in cazul Mondialului a fost fundamentala venirea lui Del Bosque, alt fenomen.

Luis a avut viata grea, dar el a fost cel care ne-a aratat drumul, care a impus Spaniei stilul pe care il are azi. In privinta asta am fost mereu de acord. Luis a fost cel care a vazut solutia si a mizat pe pitici. "O sa-i bag pe aia buni, pentru ca sint atit de buni incit cu ei vom cistiga Euro". Si l-am cistigat. A fost inteligent si curajos.

In plan personal, Luis m-a facut sa ma simt important cind eu insumi aveam o parere dezastruoasa despre mine. M-a facut liderul nationalei cind eu nu eram un lider nici la Barca. "Aici tu comanzi", mi-a spus, "si sa ma critice pe mine". Am decis sa-i rasplatesc incredere pe teren. Daca am fost ales cel mai bun fotbalist de la Euro 2008, a fost gratie lui, desi el mereu nega asta. Fata de mine a facut gesturi de neuitat. La Mondialul din Germania nu eram in forma, dar m-a asteptat. Venea sa ma vada la Barcelona, preocupat de starea genunchiului meu. Paredes (preparator fizic) a venit sa ma vada pe durata recuperarii... Luis ma suna o data la doua, trei zile. "Grabeste-te Xavi, nu dormi pe tine, ca te astept".

Cuvintul fotbal, in dictionar, ar trebui sa aiba alaturi poza lui Luis. Luis era fotbalul transpus intr-un om, fotbalul personificat.

Adio, mister. Si multumesc pentru tot. Si sa stiti: dumneavoastra si eu nu am fost niciodata japonezi".